Salvarea Greciei ar putea ingropa economia UE

Chiar daca Grecia va fi ajutata de tarile din UE si de Fondul Monetar International cu cele 45 de miliarde de euro solicitate - 30 de miliarde din partea tarilor europene si 15 miliarde de la FMI - imprumutul va fi doar un bandaj aplicat pe o hemoragie abundenta.

Germania si Franta vor contribui cu mai mult de jumatate din fondurile de salvare venite din partea UE. Germania contribuie cu 8,4 miliarde de euro, iar Franta va oferi 6,3 miliarde euro, potrivit unui document al UE. Acestea sunt urmate de Italia si Spania.

Imprumuturile n-ar face insa nimic mai mult decat sa ofere putin timp Greciei pana cand aceasta va fi fortata sa restructureze datoria sa in crestere, comenteaza Wall Street Journal.

Grecia are acum un deficit de aproape 14% din PIB si nu este in masura sa isi indeplineasca obligatiile, deci va fi nevoita sa isi reduca si mai mult cheltuielile, sa creasca impozitele, iar FMI va impune reducerea drastica a costurilor din sistemul politic grec, mai comenteaza jurnalistii de la WSJ.

De altfel, Grecia trebuie sa adopte noi masuri de austeritate inainte de a beneficia de vreun ajutor financiar din partea Uniunii Europene (UE), a declarat ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schauble. Atena trebuie sa adopte in anii care vin o politica financiara stricta.

Unii economisti sustin ca zona euro "trebuie sa continue" sa ajute Grecia, deoarece un esec in solutionarea crizei nu ar face altceva decat "sa intarzie increderea in revenirea economiei mondiale". Decizia ar trebui luata printr-un program ce ar putea demara la inceputul lunii mai, a declarat comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn.

Dar chiar si o restructurare de succes din sistemul grec ar lasa in urma o economie grav slabita in Europa, arata sursa citata.

Datoria nationala a Greciei este de aproape 300 de miliarde de euro, iar investitorii cer mai mult decat dublu fata de costurile obisnuite pentru obligatiunile pe 10 ani ale Germaniei. Criza ameninta sa se raspandeasca in Spania si Portugalia, fortand astfel Uniunea Europeana sa instituie un mecanism de ajutor in "standby".

Premierul grec, George Papandreou, a spus ca toate costurile pe care trebuie sa le suporte tara sa pe piata financiara sunt "nesustenabile". UE a precizat ca este pregatita sa imprumute Greciei, in 2010, fonduri pe trei ani cu o dobanda de aproximativ 5%.

Wall Street Journal comenteaza ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn (foto), va dori sa demonstreze prin ajutorarea Greciei si scoaterea Europei din criza un fel de calificare financiara care ar putea sa-i creasca sansele la prezidentialele din Franta, in 2012.

Olli Rehn a solicitat un audit si dreptul de a revizui bugetele nationale, inainte ca acestea sa fie transmise legislatorilor nationali pentru a tine sub control economiile UE.

Mai important, nu este clar inca daca paturile sociale defavorizate din Grecia si alte cateva tari europene vor supravietui deflatiei, care va veni ca urmare a impunerii restrictiilor solicitate de FMI in ce priveste reducerea cheltuielilor.

Restructurarea inseamna ca marii creditori din Grecia, mai ales bancile europene care detin miliardele guvernului grec, vor suferi mari deprecieri. Iar efectele se vor vedea chiar si in tarile care nu au lasat ca deficitele lor bugetare sa scape de sub control.

In plus, problemele din UE devin din ce in ce mai multe si se acutizeaza: criza economica din Grecia, costurile ridicate ale fortei de munca, productivitatea scazuta, reglementarea greoaie. Iar asa nu se poate concura intr-o lume globalizata.

Analistii arata ca zona euro este formata dintr-un sud cheltuitor, economiile "lenese", cum ar fi Grecia, Spania si Italia, in timp ce nordul are economii eficiente. Exista ceva adevar in asta, dar nu in totalitate. Nordul este intr-adevar eficient in comparatie cu sudul. Dar, exista tari in curs de refacere de pe urma crizei, ca Franta si Germania, si nimeni nu se asteapta ca tarile din UE sa creasca intr-o stransa legatura.

Esecul Europei de a reforma pieata fortei de munca si a oferi o protectie sociala eficienta va avea un efect negativ asupra cresterii economice, mai scriu cei de la WSJ.

Cel mai probabil Europa va avea economii lenese mult timp dupa ce problema greaca va fi rezolvata, in cazul in care nu se va reduce si nivelul de birocratie, iar politicile deflationiste vor predomina.

Nemultumirile politice rezultate in urma acestor conditii vor fi exacerbate de performante superioare ale altor sectoare ale economiei globale. Chinezii, mai dornici sa arate ca economia de stat este gestionata eficient in momente de cotitura, nu au intentia de a face investitii majore in Europa. Banii lor vor fi directionati catre Brazilia, Africa, Orientul Mijlociu si poate chiar si in SUA.

Intre timp, economia americana da semne de viata. Consumatorul a iesit din ascunzatoare, vanzarile de case sunt in usoara crestere, profiturile corporatiilor sunt peste asteptari, si chiar si industria auto da semne de revenire.

Inevitabil, europenii se vor intreba daca euro, o moneda inventata de politicieni mai mult pentru a marca aparitia Uniunii decat pentru a crea o moneda durabila, va fi motivul pentru care nu vor putea sa tina pasul cu tari cu crestere rapida, conchid cei de la Wall Street Journal.

Tinerii români au câștigat Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge

Echipa AICitizens de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, Vrancea, a obținut titlul de campioană mondială la Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge, care...

Samsung a lansat unul dintre cele mai scumpe încărcătoare de pe piață. Cât costă și ce știe să facă

Samsung a lansat recent un nou încărcător, EP-T5020 50W Super Fast Charging Adapter, care se alătură seriei de accesorii de încărcare rapidă ale companiei, însă nu este inclus în...