Poate invata Romania ceva din trecutul sau economic dureros? - Financial Times

Romania a avut, in 2008, cea mai rapida crestere economica dintre tarile din Uniunea Europeana (UE), insa in ultimii trei ani, situatia ei s-a deteriorat extrem de mult.

Intr-un articol publicat in Financial Times, economistul-sef de la UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, analizeaza ce a mers prost pentru Romania in ultima perioada si ce se poate face pentru a repara greselile din trecut.

In 2008, tara noastra a avut o crestere economica de 7,3%, in conditiile in care recesiunea incepuse deja sa-si faca simtita prezenta in vestul Europei si in Statele Unite.

Desi situatia externa nu era favorabila, politicienii romani au adoptat niste masuri populiste, inaintea alegerilor parlamentare, cum ar fi marirea salariilor profesorilor cu 50%.

In luarea acestei decizii, liderii tarii nu au luat in considerare anumiti factori ingrijoratori, precum valoarea deficitului de cont curent, care a atins un maxim de 14% din PIB in iunie 2008. Anul s-a terminat cu un deficit bugetar de 6% din PIB, iar cel structural a fost de 8% din PIB.

Efectul acestor decizii a fost dramatic, avand in vedere ca, in 2009, economia Romaniei s-a contractat cu 6,6%.

In acel an, leul s-a depreciat cu 15% in fata monedei euro, iar investitiile straine s-au prabusit, de la 17,4 miliarde de euro, cat erau in 2008, la 6,3 miliarde de euro, in 2011, iar deficitul de cont curent s-a micsorat la 4,2% din PIB.

Intre timp, cheltuielile publice au ramas la fel de ridicate, iar deficitul bugetar a ajuns la 9% din PIB. Aflata in pragul unei crize de lichiditate, in mai 2009, Romania a primit un imprumut de 20 miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI), Banca Mondiala (BM) si alte institutii financiare internationale.

Doi ani mai tarziu si dupa inca un acord cu FMi, tara noastra da semne de revenire. Deficitul bugetar a scazut la 4,4% din PIB, la finalul lui 2011, iar datoria publica nu a depasit 40% din PIB.

In plus, anul trecut, economia a crescut cu 2,5%, datorita exporturilor si agriculturii. Insa, pentru a obtine aceste rezultate pozitive, au fost luate niste masuri drastice. In iulie 2010, Romania a decis sa creasca TVA-ul, de la 19%, la 24%, iar salariile bugetarilor au fost taiate cu 25%. Printre alte reforme adoptate de Guvern se mai numara si reducerea pensiilor, eliminarea sporurilor si scaderea cheltuilelilor administrative.

Rezultatul imediat al acestor reforme a fost reintrarea in recesiune, salariul minim fiind mai mic cu 6,2% in a doua jumtate a lui 2010, fata de primele 6 luni ale aceluiasi an, iar inflatia a atins nivelul de 8%.

Potrivit publicatiei citate, in incercarea de a atrage mai multi bani la buget, Guvernul roman a facut niste miscari gresite, care au adancit recesiunea. Printre ele se numara si introducerea unei taxe minime pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), care a avut efecte catastrofale: aproape 100.000 de IMM-uri au dat faliment, iar creditele neperformante au ajuns la 17%. Surprinzator este faptul ca rata somajului a ramas sub 8% in perioada 2009-2011.

FMI, ancora Romaniei

Inca din 2009, FMI a actionat ca o ancora pentru economia Romaniei, institutia ajutand la restabilirea increderii investitorilor in tara noastra. Spre deosebire de alte tari din Europa de Est, acordul Romaniei cu FMI nu este in pericol, partidele politice promitand sa respecte prevederile, indiferent de rezultatele elegerilor din 2012.

Exista si semnale pozitive din partea tarii noastre, avand in vedere cresterea cererii interne si expansiunea sectoarelor de constructie si retail. Intre timp, ajustarile fiscale vor continua, dar la un nivel moderat.

Insa Romania trebuie sa ramana vigilenta, avand in vedere ca Guvernul si-a impus un deficit bugetar greu de atins, de 1,9% din PIB, in 2012, in scadere de la 4,4% in 2011. Insa exista numeroase amenintari atrase de aceasta tinta.

De exemplu, planul bugetar include niste previziuni ambitioase, cum ar fi o crestere de 7,6% a banilor colectati din taxe, in conditiile in care economia abia incepe sa isi revina.

De asemenea, costul cu forta de munca este printre cele mai ridicate din Europa. Astfel, pentru fiecare 1.000 de lei castigati de un roman, o suma aditionala de 800 de lei este platita statului, sub forma de taxe si contributii sociale.

Insa cea mai mare amenintare o reprezinta faptul ca 2012 este un an electoral. Politicienii au de gand sa mareasca salariile cu 16%, fapt ce va duce la adancirea deficitului cu inca 0,3%, potrvit Ministrului de Finante, Bogdan Dragoi.

In timp ce o consolidare fiscala ramane in planul Romaniei din acest an, exista numeroase amenintari. Daca tara noastra va reusi sa invete ceva din criza din 2008, renuntand la masurile populiste, de altfel inutile, va deveni un model de urmat. In caz contrar, ea va fi nevoita sa treaca prin aceeasi situatie dureroasa inca o data.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...