Romania nu a invatat din greselile trecutului: Facem aceeasi eroare comisa in 2008, cand a izbucnit criza economica

Fie ca ne mira sau nu, Romania nu a invatat din greselile facute in perioada de boom, 2007-2008, din cauza carora criza economica ne-a lovit din plin in 2009.

Da, unele lucruri s-au imbunatatit, insa exista si domenii in care perpetuam in erori. Este si cazul deficitului bugetar.

Dar sa incepem cu o definitie.

Deficitul bugetar apare atunci cand cheltuielile statului sunt mai mari decat veniturile. Uniunea Europeana prevede un nivel maxim de 3% din produsul intern brut (PIB) in Tratatul de la Maastricht. Termenul opus este surplusul bugetar.

Si acum sa continuam cu o lectie de istorie.

In 2008, Romania a inregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE, de 5,4%, dupa Irlanda (7,1%) si Marea Britanie (5,5%). Indicele a inregistrat atunci un salt semnificativ fata de anul anterior, avand in vedere ca in 2007 valoarea a fost de 2,6%, potrivit datelor Eurostat consultate de Ziare.com.

Acum noua ani, si Grecia (5%), Malta (4,7%), Letonia (4%), Polonia (3,9%), Spania (3,8%), Franta (3,4%), Ungaria (3,4%), Lituania (3,2%), respectiv Estonia (3%) se numarau printre statele cu deficit mare.

Pe de alta parte, sapte state europene inregistrau surplusuri bugetare in 2008, respectiv Finlanda (4,2%), Danemarca (3,6%), Luxemburg (2,6%), Suedia (2,5%), Bulgaria (1,5%), Olanda (1%) si Cipru (0,9%).

La acea vreme, Romania avea o crestere economica uriasa, de 7,3%, care insa a fost urmata de o puternica regresie, de -6,6%, in 2009, in contextul crizei economice globale, care ne-a prins total nepregatiti.

Sa facem un salt de cativa ani

In 2014, Romania reusea sa scada deficitul de la 2,1% la 1,4%. In 2015, indicele s-a redus mai mult, pana la 0,8% din PIB. Apoi, in 2016 a ajuns aproape de 3%, iar estimarile pentru anul acesta arata ca vom ajunge la limita impusa prin Tratatul de la Maastricht.

In acelasi timp, economia noastra a crescut ca Fat-Frumos. Am pornit de la un avans de 2,8% in 2014 si am ajuns la aproape 5% anul trecut. In 2017 au fost surprize dupa surprize: cea mai recenta, in trimestrul al treilea cand PIB-ul a avansat cu 8,8%.

Dar ce inseamna toate aceste cifre?

Ei bine, in primul rand, istoria se repeta. Romania, in vremuri de bunastare economica, creste excesiv cheltuielile, adancind deficitul bugetar. Asta inseamna ca avem o politica fiscala ciclica.

Daca am fi strans cureaua in vremurile in care PIB-ul creste vertiginos, atunci politica ar fi fost anti-ciclica, mai avantajoasa pe termen mediu, caci creeaza o plasa de siguranta. Altfel spus, banii sunt pusi "la ciorap" si pot fi folositi pentru investitii sau pentru a acoperi diverse nevoi in vremuri de restriste.

Deja unele tari europene au adoptat acest model. Spania se numara printre ele: statul iberic avea un deficit bugetar de 6% in 2014, dar iata ca in 2017 planuieste sa il reduca la 3,1% din PIB, in conditiile unei cresteri economice preconizate de (tot) 3,1%.

Irlanda e un exemplu si mai bun. In 2010, deficitul bugetar a fost de 32,1%, apoi autoritatile au luat masuri, astfel ca in 2016 indicele a ajuns la doar 0,7%. Asta in conditiile unui avans al PIB-ului de 5,2% inregistrat anul trecut.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, spunea inca din 2013 ca politica trebuie sa fie una anti-ciclica, "riguroasa in vremurile bune si de ajutor in vremurile rele". Altfel, statul va continua sa faca cheltuieli fara masura.

"Promovarea unor politici economice anticiclice in domeniul fiscal, al veniturilor, previne alimentarea cererii de credite peste capacitatea de rambursare pe termen mediu si evita crearea unor presiuni nefavorabile asupra capacitatii de rambursare atunci cand economia, in mod inevitabil, se ajusteaza", mai spunea seful bancii centrale in 2013

Vom intra in recesiune?

Am stabilit deja ca problema e ca istoria se repeta si nu am invatat nimic din erorile trecutului. In aceste conditii, se pune urmatoarea intrebare: oare vom ajunge anul viitor sa intram in recesiune, asa cum s-a intamplat in 2009?

Din fericire, raspunsul este nu. Nu vom avea parte de o scadere a PIB-ului, dar cresterea economica va frana puternic. Estimarile Comisiei Europene arata un salt de 4,4% pentru 2018 si de 4,1% pentru 2019.

Dar asta nu inseamna ca ne va fi bine, ci doar ca nu ne va merge atat de rau ca atunci. In primul rand, deficitul estimat de CE este de 3,9%, respectiv 4,1%, peste limita admisa la nivelul blocului comunitar.

Tocmai de aceea, Executivul UE ne-a tras de maneca si va face noi recomandari pentru ca sa putem reveni pe traiectoria cea buna.

In afara de acoperirea deficitului, printre alte obstacole pe care vom fi nevoiti sa le depasim anul viitor se mai numara continuarea scumpirii produselor si serviciilor, reducerea si mai mult a investitiilor, cresterea costurilor cu forta de munca, schimbarile fiscale inopinate, maririle lefurilor in sectorul bugetar etc.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...