Romania, pe harta noului Drum al Matasii

Turbulentele scenei globale, multiplele crize europene au facut ca evolutii importante din lumea comertului global sa ramana intr-un plan secund.

Nemeritat, cred eu, in conditiile in care evolutiile politice si tendintele de regrupare a puterilor mai mari sau mai mici se oglindesc in negocierile comerciale, cele doua planuri determinandu-se in mod reciproc.

In decembrie, Organizatia Mondiala a Comertului - OMC - se pregateste de o noua conferinta ministeriala la Nairobi, Kenya, posibil pentru o ultima incercare de a evita esecul Rundei Doha de negocieri multilaterale.

Recent, un grup de 12 state sub leadership-ul SUA a finalizat negocierile Parteneriatului Trans-Pacific (TPP), participarea Australiei, Canadei, Japoniei, Vietnamului, pentru a aminti doar cativa dintre parteneri, dand o dimensiune relevanta acestor negocieri.

UE negociaza si ea cu SUA Parteneriatul Transatlantic de Comert si Investitii (TTIP) a carei runda curenta de negocieri, cea de-a 11-a, se desfasoara in aceste zile in Miami, Florida.

Unde este China in aceasta complicata retea de negocieri regionale si globale?

Intr-o recenta conferinta desfasurata la Bucuresti, am participat la dezbaterile dedicate relatiilor economice si comerciale ale UE si Romaniei cu China. China este o putere economica si comerciala din ce in ce mai relevanta, sfasiata insa si ea de propriile crize interne inerente celui mai mare experiment social care se desfasoara la ora actuala pe glob.

Determinata fiind de incetinirea ritmului de crestere economica si de o planificare prea optimista in ultimul deceniu, care nu a prevazut criza economica globala din 2008, cea mai grava criza a economiei chineze este aceea de supraproductie. Aceasta a determinat intensificarea pana la limita agresivitatii a promovarii proiectului noului Drum al Matasii, proiect care este menit sa recreeze antica ruta de comert dintre China si Europa de Vest.

Incercand sa discerni informatia relevanta din puzderia de conferinte, comunicate si diverse informatii dedicate acestui subiect, constati, pe de-o parte, caracterul tangibil al investitiilor pe care China este dispusa sa le finanteze pentru crearea noului Drum al Matasii, pe de alta parte, caracterul vag si uneori contradictoriu al modului de abordare a posibililor parteneri in acest mega-proiect.

Intr-adevar, sa unesti China centrala cu vestul Europei trecand prin Iran, Irak, Siria, Turcia, Romania si Germania pe o ruta terestra care sa fie dublata si de una maritima, care ar uni China cu Venetia prin stramtoarea Malacca si Oceanul Indian, este un proiect gigantic pe care doar China, cu dimensiunile ei uriase, cu cei 1,5 miliarde de locuitori, sub presiunile multiple generate de noua dorinta de afirmare pe plan global, putea sa o conceapa.

Abordarea posibililor parteneri europeni in realizarea acestui mega-proiect de conectare a Chinei cu lumea occidentala este specifica celor care privind harta Europei continua sa nu vada UE, ci doar statele componente.

China se afla in proces de negociere a unui tratat bilateral de investitii cu CE, negocieri care se desfasoara anevoios, fiind presarate cu tacticile de tergiversare ale partii chineze aflate in asteptarea deciziei UE, dar si a celorlalti parteneri din OMC cu privire la recunoasterea economiei chineze ca o economie de piata functionala.

Aceasta recunoastere este prevazuta a fi acordata la finalul anului 2016 prin acordul de asociere al Chinei la OMC. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o decizie formala atata vreme cat puternici reprezentanti ai industriilor europene avertizeaza cu privire la efectele negative pe care aceasta recunoastere automata le-ar putea genera.

Aflata in asteptarea derularii evenimentelor, China abordeaza statele europene in plan bilateral. Exista deja un parteneriat incheiat cu Ungaria si un memorandum de intelegere semnat cu Romania. Acesta din urma prevede investitii chineze semnificative inclusiv in sectoare de importanta strategica pentru tara noastra, cum ar fi cel energetic.

Ce ar trebui, deci, sa faca Romania? Sa fie mai atenta la nervozitatile de la Bruxelles legate de posibile incalcari ale unor reglementari europene in domeniul pietei comune, al comertului international sau al achizitiilor publice sau mai degraba sa-si urmeze propriul interes in intensificarea relatiei cu China si concretizarea proiectelor propuse?

Romania are un atu semnificativ in aceasta relatie si anume imaginea buna si deschiderea de care beneficiem la Beijing.

De aceea, cred ca ar trebui intensificate eforturile legate de materializarea unor proiecte, in primul rand, a celor legate de infrastructura. Nu este altceva decat ceea ce fac si celelalte state europene.

In acelasi timp, negociatorii nostri trebuie sa fie capabili sa imbrace aceasta cooperare bilaterala in haina reglementarilor pietei comune europene. Acestia mai au o sarcina la fel de complicata, si anume de a compatibiliza aceasta relatie cu exigentele parteneriatului strategic cu SUA.

Nu este o sarcina usoara, dar marimea beneficiilor justifica toate eforturile.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Google a lansat recent noi funcții pentru ecosistemul Android. Despre ce este vorba

Google a lansat recent noi funcții pentru ecosistemul Android, proiectate să îmbogățească experiența utilizatorilor pe dispozitive mobile, tablete, smartwatch-uri și sisteme auto....

Vești bune pentru utilizatorii iOS! Apple vrea să introducă două opțiuni noi de culoare pentru seria iPhone 16

Apple se pregătește să aducă pe piață modelele iPhone 16 Pro și iPhone 16 Pro Max în două noi opțiuni de culoare: Desert Titanium și Titanium Grey, potrivit ultimelor informații...