Uniunea Europeana si lungul drum spre regasire sau spre disolutie

Sambata, 20 Octombrie 2012, ora 19:47
2740 citiri
Uniunea Europeana si lungul drum spre regasire sau spre disolutie
Foto: Caleaeuropeana.ro

Intalnirea din aceasta toamna a liderilor de state si guverne din Uniunea Europeana a scos si mai mult la lumina cele doua mari viziuni divergente asupra viitorului financiar si, implicit, politic al supra-statului european, viziunea cancelarului Germaniei, Angela Merkel, si cea a presedintelui Frantei, Francois Hollande.

Elita politica europeana este scindata, discutiile puternic tensionate care au avut loc intre cei doi lideri ai "motorului european germano-francez" reprezentand, probabil, doar fata vazuta a aisbergului.

Uniunea Europeana se apropie incet, dar sigur de "momentul adevarului", cand va fi necesar sa se raspunda la intrebarea: va reusi UE sa reintre in slujba natiunilor care o compun sau isi va semna certificatul de deces?

Cancelarul Germaniei - liderul statului european care a achitat mare parte atat din costurile pentru resuscitarea economiei Greciei, aflata in prag de colaps statal, cat si din cele de sustinere a zonei euro - promoveaza aproape cu vehementa instituirea unui control absolut al Comisiei Europene asupra bugetelor nationale ale statelor membre UE.

Solutia propusa de Angela Merkel, anume acordarea comisarului european pentru Afaceri Economice a dreptului de veto asupra bugetelor nationale, ar fi in masura sa vindece finantele Uniunii Europene, sa relanseze si sa protejeze zona euro si sa contribuie la evitarea derapajelor grave de la disciplina bugetara unionala.

Intr-un discurs sustinut in Bundestag, relateaza AFP, Angela Merkel a declarat: "Credem, si o spun in numele Guvernului german, ca am putea face un pas inainte acordand Europei un drept real de ingerinta in bugetele nationale.

Cand vom avea un mecanism capabil sa declare nevalid un buget, vom fi in punctul in care vom avea nevoie de cineva in cadrul comisiei care sa aiba autoritate in materie si doar comisarul pentru Afaceri Europene poate face acest lucru. Stiu ca multe state membre nu sunt inca pregatite pentru asa ceva, din nefericire, dar aceasta nu schimba cu nimic faptul ca ne vom lupta pentru acest lucru".

Presedintele Frantei, Francois Hollande, a fost transant in dialogul cu cancelarul Germaniei, declarand sec: "Subiectul consiliului nu este uniunea bugetara, ci uniunea bancara, deci singura decizie care ar putea fi luata pana la sfarsitul anului este cea legata de supravegherea bancilor". Franta si aliatii sai din UE insista pe aplicarea deciziilor adoptate in iunie 2012, care prevad un mecanism ferm de supraveghere a sistemului bancar european.

Alte voci s-au ridicat impotriva propunerii facute de Germania, cancelarul social-democrat al Austriei, Werner Faymann, declarand ca ar prefera mai degraba, in loc de "super-propuneri, sa fie adoptate masuri adevarate pentru a incerca sa luptam impotriva somajului". In acelasi ton, premierul conservator ceh Petr Necas atentioneaza ca exista deja "destule instrumente pentru a asigura disciplina bugetara".

In context, trebuie spus ca Germania nu doreste sa aplice prea curand mecanismul de supraveghere a bancilor, devenind astfel, implicit, ocrotitoarea sistemului bancar, dar si un fel de "jandarm al bugetelor nationale".

La nivelul Uniunii Europene se confrunta doua abordari extrem de importante pentru relansarea si chiar supravietuirea Uniunii. Franta si o parte din statele membre considera ca sistemul bancar este o cauza principala a crizei in care se afla Uniunea Europeana.

De aici reactia de a institui mecanisme de supracontrol al disciplinei bancare. Germania si aliatii sai, printre care si Romania, sustin ca se poate iesi din criza prin instituirea unui supracontrol asupra bugetelor nationale ale statelor membre ale Uniunii. Paradoxal, dar ambele teze sunt corecte.

Ramane problema prioritizarii care a fost intr-o anumita masura transata la summit. Franta si Germania au acceptat un compromis: mecanismul de supraveghere se va aplica gradual, in 2013-2014, iar peste 6.000 de banci din zona euro vor intra sub incidenta mecanismului.

Desi par a fi discutii tehnice, totusi deciziile summit-ului de toamna 2012, daca vor fi respectate, pot avea efecte benefice pentru cetateanul european de rand. Sistemul bancar, desi puternic aparat de cancelarul Germaniei, incepe sa-si piarda atotputernicia.

Un important inamic al natiunilor europene a fost lovit si, treptat, speram ca va fi reasezat in limitele rolului firesc pe care trebuie sa-l exercite intr-o societate europeana libera si democratica.

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#Consiliul European toamna, #Mecanism Unic Supraveghere bancara , #economie politica