Banii de la FMI vor veni doar dupa ce scad salariile si pensiile (Video)

Fondul Monetar International va da Romaniei transa de 850 de milioane de euro dupa ce Guvernul va implementa masurile de austeritate cerute.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, situatia Romaniei va fi discutata in sedinta bordului institutiei de la sfarsitul lunii iunie, insa numai daca, pana atunci, vor fi implementate masurile.

"Urmatoarea transa depinde de implementarea completa a pachetului de masuri. Asteptam ca Guvernul sa implementeze aceste masuri, inainte sa mergem la bord. In mod normal, ar trebui sa se intample la sfarsitul lunii iunie. Daca mai au nevoie de timp sau daca termina mai devreme, nu este nici o problema. Daca mai dureaza doua luni in plus, combinam revizuirile si vom face cum s-a intamplat anul trecut", a declarat Jeffrey Franks, luni, in timpul conferintei de presa in care a anuntat concluziile vizitei la Bucuresti.

Potrivit spuselor sale, in acest an Romania va avea, cel mai probabil, o crestere economica de 0 la suta, posibil chiar o scadere de 0,5 la suta, comparativ cu anul precedent.

De asemenea, pentru 2011, FMI si-a revizuit in scadere estimarile de crestere economica, la 3,6 la suta din produsul intern brut.

"Impactul crizei economice asupra Romaniei a fost mai sever decat anticipasem. In parte, ca urmare a conditiilor de vreme nefavorabile, a unei recuperari mai lente, a cresterii economice scazute a partenerilor comerciali ai Romaniei si cererii interne inca reduse. Insa ne asteptam la o reluare a cresterii pana la finele anului. Recuperarea lenta a afectat conturile fiscale, deoarece veniturile bugetului au fost sub asteptari, in timp ce presiunile asupra bugetului s-au intensificat", a spus Franks.

Basescu baga parlamentarii PD-L in sedinta pe tema FMI

De asemenea, FMI a acceptat o majorare a tintei de deficit bugetar de la 5,9 la suta, cat era anterior, la 6,8% din PIB, pentru acest an, urmand ca, in 2011, deficitul sa ajunga la 4,4%.

"Fara alte masuri, deficitul ar creste la 9,1% din PIB, in acest an. Confruntat cu aceasta provocare, Guvernul si-a asumat reducerea deficitului fiscal la 6,8% din PIB. Aceste masuri structurale ar trebui sa faca posibil un deficit de 4,4% din PIB, stabilit ca tinta de Guvern, pentru 2011. Eforturile de consolidare isi arata roadele. Bancile sunt bine capitalizate si lichide, ratele dobanzilor au scazut, iar creditarea ar trebui sa inceapa sa creasca, in urmatoarele luni. In general, bancile straine respecta acordul de coordonare a bancilor, mentinandu-si expunerea in Romania", a explicat seful misiunii FMI in Romania.

Masurile au fost alese de Guvern

Potrivit reprezentantului FMI, masurile drastice anuntate de presedintele Traian Basescu, anume reducerea fondului de salarii cu 25 la suta si a pensiilor cu 15 la suta, sunt parte dintr-un program conceput si ales de Guvern, nu de FMI.

"Cred ca Guvernul a luat o decizie sa reduca cheltuielile, pentru ca a vrut sa evite presiunea pentru partea privata. Acum, sectorul privat trebuie sa raspunda. A fost foarte important pentru noi sa fie respectat acest angajament. Ne-am intalnit cu premierul, presedintele, etc. Toti si-au luat angajamentul. Guvernul trebuie sa fie foarte angajat in luarea acestor masuri. Rar am vazut unanimitate in ceea ce priveste membrii guvernului, ca acum", a spus Franks.

Potrivit spuselor sale, in scrisoare de intentie adresata bordului FMI, nu se prevede o cifra pentru numarul de angajati care ar trebui disponibilizati din aparatul de stat, insa exista o tinta pentru anul 2011, avand in vedere ca, din 2006 pana in 2008, numarul angajatilor la stat a crescut cu 250.000.

Surse: Intalnirea FMI-PNL nu a fost prea "calduroasa"

"Aceasta tendinta trebuie inversata, dar in cativa ani. Trebuie sa subliniam ca Guvernul a ales sa reduca salariile, nu numarul de salariati atat de brutal. S-a ales ca toti sa sufere, dar nu sa exista o suferinta disproportionata. Vom vedea o reducere a numarului de salariati in mod gradual", a explicat Franks.

Reformele legislative vor asigura sustenabilitatea pe termen lung

Daca decizia reducerii salariilor si pensiilor va "repara" problemele pe termen scurt, legea pensiilor, legea salarizarii unitare si cea a responsabilitatii fiscale vor asigura o sustenabilitate a sistemului bugetar pe termen mediu si lung.

Potrivit lui Fabienne Ilzkovitz, reprezentanta Comisiei Europene, prioritatile, in acest moment, este aprobarea legii pensiilor si cea a salariilor. "Avem progrese in reformele structurale. A fost adoptata legea responsabilitatii fiscale. E foarte important, pentru ca este o institutie care poate defini niste reguli foarte bune. Vom adopta un cadru pentru reforme pe termen mediu", a spus Ilzkovitz.

Franks este de parere ca aceste legi vor genera economisiri relativ reduse la buget, cel putin la inceput, urmand ca acestea sa creasca pe viitor.

Vosganian a spus FMI ca a actionat ca agent electoral pentru Basescu

Pe de alta parte, toate aceste masuri combinate vor asigura faptul ca, in 2011, Romania sa nu mai aiba nevoie de masuri aspre, deoarece, daca toate masurile din acest an vor fi respectate, se vor face economii de 2% din PIB, ajungandu-se, astfel, la un deficit apropiat de tinta de 4,4%.

"Printr-o singura masura, Guvernul a reusit sa intoarca cativa ani de crestere a acestor cheltuieli si a pus bazele unei situatii mai sustenabile. Romania nu poate continua sa incaseze 30% din PIB si sa cheltuie 40% din PIB", a spus Franks.

Cine este de vina pentru situatia disperata?

Cauzele situatiei in care a ajuns Romania in acest moment sunt multe si variate. Astfel, potrivit FMI, faptul ca reformele au mers mult mai incet decat se anticipase, in 2009, cresterea economica mult sub nivelul asteptarilor, situatia politica de la sfarsitul anului trecut, dar si situatia economico-financiara internationala mai slaba, au condus la o situatie in care Guvernul sa nu-si mai poata plati obligatiile din resursele de care dispune, fiind nevoie de aceste masuri drastice.

De asemenea, o problema este reprezentata de incapacitatea Romaniei de a absorbi fondurile structurale, oferite de Uniunea Europeana.

Antonescu vrea sa afle de la FMI "unde s-au dus banii imprumutati pana acum"

Nu in ultimul rand, slaba colectare la bugetul de stat, inclusiv la nivelul administratiilor locale, si problema evaziunii fiscale sunt doua probleme care trebuie rezolvate, pentru a asigura un deficit bugetar sustenabil in viitor.

"Daca vrem sa dam vina pe cineva, trebuie sa vorbim despre cresterea cheltuielilor din 2006 in 2008. Am vazut o crestere la pensii, salarii etc. Deficitul s-a majorat chiar in perioada de crestere economica. In plus, la nivel international, a fost cea mai mare criza economica si financiara din ultimii 60 de ani. Ar fi fost bine daca am fi avut un progres mai bun anul trecut, dar nu inseamna ca am esuat. Unele tinte au fost atinse. Am avut si masuri foarte bine tintite. Daca aveam mai multe masuri anul trecut, ar fi fost necesara o scadere mai mica in acest an", a incheiat Franks.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...