FMI, girantul celei mai negre crize din Romania?

Masurile de austeritate dure adoptate de autoritatile romane la recomandarea Fondului Monetar International si aplicate cu strictete, in ultimii trei ani, au intarziat cresterea economica, spun reprezentantii institutiei internationale, care admit ca ajustarea ar fi putut fi treptata, mai ales avand in vedere datoria publica redusa.

Paradoxal, insa, programul cu Romania este considerat un succes, datorita tocmai acelorasi masuri.

"In pofida recesiunii mai abrupte decat se astepta, masurile dificile au fost operate si au insuflat incredere pietelor. Autoritatile au cautat, in mod proactiv, sa majoreze rezervele de capital din sistemul bancar si sa intareasca reglementarile bancare si mecanismele de salvare, sporind increderea in stabilitatea sistemului", se precizeaza intr-o evaluare a acordului stand-by convenit in 2009.

Analistii romani au identificat potentialul pentru esec al masurilor inca de la anuntarea lor si resping succesul programului in sensul prezentat de FMI.

Cresterea credibilitatii Romaniei pe plan international nu trebuie sa fie legata de imprumuturi. Romania trebuie sa reduca ponderea imprumuturilor si sa se finanteze prin resurse proprii prin dezvoltarea economica interna, este de parere analistul Mircea Cosea.

"Acest succes pe care FMI il peroreaza este fals. Fondul spune ca e un succes faptul ca ne indatoram din ce in ce mai mult, desi mai ieftin. La ce a folosit populatiei Romaniei faptul ca ne-am echilibrat bugetar? Pentu ca nu este vorba de macro-stabilizare, ci de o echilibrare bugetara temporara, nu va fi mentinuta in conditiile in care reintram in recesiune", a spus analistul pentru Ziare.com.

Masurile de austeritate nu puteau sa duca la relansarea economiei, a precizat Cosea.

"Este bine ca acum, dupa dezastrele care au avut loc, e bine ca FMI recunoaste ca ideea sa a fost gresita".

Cea mai mare parte a planului de austeritate a fost eronata si a esuat, tocmai prin intarzierea reluarii cresterii economice, considera si consultantul financiar Ionel Blaculescu.

"Romania, la inceputul crizei globale, se afla intr-o situatie exceptionala din punct de vedere al echilibrelor macroeconomice, din punct de vedere al situatiei financiare si, in special, din punct de vedere al sistemului bancar.

Din aceasta situatie, Romania a reusit sa ajunga intr-o stare dramatica, nu ca urmare a crizei globale, ci a crizei nationale pe care ne-am creat-o noi, initial prin planul anti-criza din 2009 si, ulterior, prin planul de austeritate din 2010", a spus Blanculescu pentru Ziare.com.

Ce altceva s-ar fi putut face?

Raspunsul l-a dat Mihai Razvan Ungureanu inca din primele zile de la ocuparea functiei de premier, prin adoptarea masurilor de reducere a evaziunii fiscale, a precizat Cosea, care estimeaza ca banii obtinuti astfel s-ar ridica la 12 miliarde de euro pe an, ceea ce ar reprezenta "o posibilitate de finantare a bugetului mult mai mare decat s-a obtinut prin taierea salariilor" .

De asemenea, "ar fi trebuit sa fie infiintat, inca din 2009, Ministerul Afacerilor Europene si sa fie reorganizata activitatea de accesare a fondurilor comunitare pentru a creste gradul de accesare pana la un nivel comparabil cu cel al tarilor din valurile ultim si penultim de aderare", a adaugat analistul.

Potrivit acestuia, alte masuri, care ar fi putut constitui alternative ale planului de austeritate, ar fi putut viza reducerea pierderilor intreprinderilor cu capital majoritar de stat, reorientarea partiala a comertului extern al Romaniei spre pietele mai putin afectate de criza, in principal tarile sud-est asiatice, Turcia si Rusia, si reducerea investitiilor pentru activitati care nu creeaza locuri de munca, "precum piscine si terenuri de sport", si investitii masive in agricultura si in industria prelucratoare a produselor agricole.

Aceste masuri prezentau, insa, dezavantaje pentru coalitia de la guvernare. "Reducerea evaziunii, a contrabandei ataca clientela politica, care finanteaza coalitia de la guvernare", iar acest lucru ar fi fost gresit din punct de vedere electoral, a punctat analistul.

In plus, aplicarea unor astfel de masuri ar fi fost blocata de incapacitatea Ministerului Finantelor si a organelor de colectare a impozitelor si taxelor de a-si eficientiza activitatea.

"Imi pare bine ca FMI recunoaste ca austeritarea ar fi trebuit sa reprezinte o garantie a reluarii cresterii economice, dar, din cauza unei proaste guvernari, s-a ajuns in situatia in care Romania a reintrat in recesiune, sacrificand nivelul de trai al populatiei", a spus Mircea Cosea.

"FMI nu a facut altceva decat sa gireze cea mai neagra criza autohtona si, din acest motiv, Romania va suferi ani buni de acum incolo efectele", a adaugat Ionel Blanculescu.

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...