FMI si Romania - o relatie intre dragoste si ura

Romanilor le place sa aiba pe cine da vina, iar, in 2010, Fondul Monetar International (FMI) a fost una din tintele preferate, dupa ce a cerut Guvernului sa taie dramatic toate cheltuielile.

Intre vizita sefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, din luna martie, si ultima misiune de evaluare efectuata de o delegatie a institutiei in frunte cu Jeffrey Franks, romanii care lucreaza pentru stat si-au pierdut 25 la suta din salarii, in timp ce toti au fost nevoiti sa faca fata unei taxe pe valoarea adaugata majorata, de 24 la suta, lucruri care, evident, nu au dus la castigarea vreunui fan in randul populatiei.

In total, au fost patru misiuni FMI in Romania in 2010 - la sfarsitul lunii ianuarie, intre 27 aprilie si 7 mai, intre 26 iulie si 4 august si intre 20 octombrie si 3 noiembrie - iar prima transa din imprumut pe acest an a venit in ultima saptamana a lunii februarie.

De altfel, in premiera, in cadrul acestui acord institutia internationala a permis Romaniei sa utilizeze banii primiti pentru plata pensiilor si salariilor bugetarilor, desi, in mod normal, acestia ar fi trebuit sa se duca la Banca Nationala a Romanei. Acest lucru s-a intamplat, totusi, cu celelalte transe primite de atunci.

La acea prima misiune, reprezentantii FMI aveau pretentii mult mai mari de la Romania, in special in privinta deficiului bugetar, pe care si-l doreau, pentru 2010, de numai 5,9 la suta.

In plus, acestia se asteptau ca Romania sa inregistreze o crestere economica, fie ea si foarte limitata.

Toate aceste "idealuri" au fost uitate pana in mai, la sfarsitul celei de-a doua misiuni. "Impactul crizei economice asupra Romaniei a fost mai sever decat anticipasem. In parte, ca urmare a conditiilor de vreme nefavorabile, a unei recuperari mai lente, a cresterii economice scazute a partenerilor comerciali ai Romaniei si cererii interne inca reduse", declara, la acea data, Jeffrey Franks.

Desi spera, inca, la o redresare economica, Franks a precizat ca s-ar putea sa fie, totusi, o scadere de 0,5 la suta, comparativ cu anul precedent.

De asemenea, FMI a acceptat ca tinta de deficit bugetar sa fie majorata de la 5,9 la suta din PIB la 6,8 la suta din PIB, stabilind, in acelasi timp, o tinta si pentru anul 2011, de 4,4 la suta din PIB.

Insa Franks a tinut sa precizeze faptul ca trebuie luate niste masuri suplimentare, fara de care deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,1 la suta din PIB in acest an. Aceasta a admis ca Romania este "un pacient aflat la terapie intensiva".

Masurile de austeritate, blamate dar necesare

Astfel au aparut masurile de reducere a salariilor bugetarilor si a unor ajutoare sociale, precum si propunerea de scadere a pensiilor, care, insa a fost respinsa de Curtea Constitutionala a Romaniei.

In urma acestei decizii, singura solutie gasita de Guvern pentru a putea respecta tinta de deficit bugetar si de a se asigura ca FMI livreaza, in continuare, banii din imprumut, a fost majorarea TVA de la 19 la 24 la suta.

Cam in aceeasi perioada au inceput si acuzele la adresa institutiei financiare internationale, atat din partea unor voci din Opozitie, cat si din partea unor analisti, economisti sau reprezentanti ai societatii civile.

Acestea au continuat pe masura ce Guvernul a anuntat si disponibilizari, desi o parte din acestea au insemnat doar desfiintarea unor posturi care, oricum, nu erau ocupate.

Lucrurile nu s-au incheiat aici, iar, dupa ultima misiune din luna noiembrie, Guvernul a decis si majorarea varstei de pensionare la 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei, Legea pensionarii fiind una din conditii pentru continuarea relatiei cu FMI.

De asemenea, s-a restructurat si sistemul de concedii maternale, acesta fiind micsorat la un an, cu un bonus daca mama se intoarce la serviciu inainte de expirarea acestei perioade, sau ramanand de doi ani, insa fara plata in al doilea an.

Al doilea acord, discutat in 2011

Tot din noiembrie au inceput sa se intensifice si discutiile privind un al doilea acord cu FMI, despre care aparusera zvonuri chiar din luna februarie a acestui an, cand fostul ministru al Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, vorbea de trecerea la un aranjament de tip "precautionary", care ar demonstra ca economia romaneasca isi revine.

N-a fost cazul in mai, dupa cum credea Vladescu, insa ar putea fi posibil la inceputul lui 2011, cand Guvernul va relua negocierile in acest sens, potrivit declaratiilor atat a oficialilor FMI, cat si a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, si ale premierului, Emil Boc.

De aceasta data, Romania nu va mai primi bani in transe, ci va avea deschisa o linie de credit, pe care o va putea accesa in cazul unor probleme grave, neprevazute. Potrivit lui Franks, linia de credit va fi sub valoarea imprumutului actual de la FMI, in valoare de 13 miliarde de euro (restul, pana la 20 de miliarde de euro, au venit din partea Uniunii Europene si a Bancii Mondiale).

Fie ca suntem de acord cu imprumut de la FMI sau nu, un lucru pare a fi cert: Romania s-ar putea afla intr-o situatie si mai proasta in lipsa acestei relatii, deoarece ar fi fost nevoita sa se imprumute de pe pietele internationale, la dobanzi mult mai mari decat cei 3 la suta obtinuti la FMI.

De asemenea, faptul ca investitorii straini (cat si speculatorii) au stiut ca Romania este indeaproape supravegheata din punctul de vedere al cheltuielilor, de o institutie in care au incredere, i-a determinat pe acestia sa continue relatiile comerciale si de investitii (sau sa nu faca plasamente speculative).

De altfel, in ciuda masurilor de austeritate destul de dure, romanii nu s-au revoltat prea tare, asa cum am vazut in Grecia sau Franta, de exemplu, alte doua state, de aceasta data din zona euro, care au fost nevoite sa taie din cheltuieli pentru a supravietui.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

Audio Magic Eraser, unealta care le permite utilizatorilor să elimine zgomotele nedorite din filmări

Google a lansat recent o caracteristică revoluționară numită Audio Magic Eraser, disponibilă exclusiv pe noile modele de smartphone-uri Pixel 8 și Pixel 8 Pro. Funcția este proiectată să...