Vizita delegatiei comune a Fondului Monetar International (FMI), Bancii Mondiale (BM) si Comisiei Europene (CE), pentru a sasea misiune de evaluare a acordului stand-by cu Romania, are loc pe fondul unei crize politice si a unor masuri care par populiste, astfel ca negocierile vor fi mai dure decat pana acum, potrivit analistilor.
In plus, aceasta este prima misiune condusa de Jules Erik De Vrijer, olandezul care a ocupat in ultimii ani functia de director adjunct al departamentului pentru Europa din cadrul FMI.
Guvernul olandez a fost, in repetate randuri, reticent in ceea ce priveste intrarea Romaniei in spatiul Schengen, astfel ca exista posibilitatea ca acest lucru sa afecteze relatiile intre FMI si tara noastra.
"In mod sigur, relatiile vor fi mai tensionate din aceasta cauza", a apreciat analistul Ilie Serbanescu, pentru Ziare.com.
El considera ca De Vrijer se va razbuna pe noi pentru toate discutiile neplacute legate de spatiul Schengen.
Insa analistul Aurelian Dochia considera ca acest lucru este unul nefondat si ca noul sef al misiunii FMI se va comporta profesionist.
"Nu cred ca exista o legatura intre atitudinea Olandei fata de intrarea Romaniei in Schengen si modul in care se vor desfasura relatiile cu noul sef al misiunii FMI, insa e clar ca ne vom putea astepta la o schimbare de atitudine si de ton.
Jeffrey Franks ne-a fost destul de favorabil in adoptarile pe care le-a avut, destul de flexibil, ramane sa vedem cum va fi De Vrijer, insa nu cred ca va fi mai intelegator decat Franks, deoarece nu cunoaste toate aspectele. Ma astept ca discutiile sa fie mai dificile", a opinat Dochia, pentru Ziare.com.
Care sunt masurile care vor fi aduse pe masa negocierilor
Vizita creditorilor internationali vine in contextul unui razboi politic, care a culminat cu referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu, din cauza caruia s-a amanat cu cateva zile si aceasta vizita.
Astfel, de la ultima evaluare a FMI, la sfarsitul lunii aprilie, perspectivele de crestere econonomica ale Romaniei s-au erodat semnificativ.
Leul a atins minime record fata de euro, inregistrand o scadere de pana la 4% in ultima luna. De asemenea, investitiile straine s-au diminuat puternic, iar absorbtia fondurilor europene a stagnat, in timp ce nevoia de finantare a statului s-a mentinut la un nivel ridicat.
In aceste conditii, Guvernul si creditorii internationali vor avea multe probleme de abordat.
"Discutiile vor fi cele obisnuite, adica in ce situatie se afla tintele bugetare si in ce faza au ajuns programele de privatizare", a precizat Ilie Serbanescu.
Ministrul de Finante, Florin Gerogescu, a declarat ca Romania si-a indeplinit toate obiectivele asumate anterior.
Astfel, in luna iunie, deficitul a fost de 1,12% din PIB, mai mic decat in luna mai, cand a fost de 1,19%, adica s-a inregistrat un excedent bugetar de 400 de milioane de lei. Veniturile au fost mai mari in primul semestru din 2012, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, de la 14,8%, la 15,3% din PIB. In schimb, cheltuielile au fost mai mici cu 0,3%, respectiv 16,4% din PIB, fata de 16,7% din PIB, in luna iunie a anului trecut. Georgescu a precizat ca si cheltuielile de investii au crescut cu 5% fata de anul trecut.
"Cred ca punctul principal e legat de rectificarea bugetara pe care Guvernul trebuie sa o faca pentru a integra masurile pe care le-a luat si le-a propus, deoarece au impact pe toata economia. Un al doilea punct este cel care priveste societatile de stat, privatizarile si toate lucrurile care au batut pasul pe loc", a subliniat Dochia.
Va taia Guvernul din salarii pentru a rambursa banii catre FMI?
Romania trebuie sa ramburseze 12 miliarde de euro, prima transa, de 660 de milioane de euro, avand ca scadenta data de 6 august. In conditiile in care FMI are prioritate la plata datoriilor, Guvernul ar putea fi nevoit sa taie din salarii sau sa creasca alte taxe.
"Nu exista negocieri cand vine vorba de acest lucru. FMI-ul are intaietate. Adica putem sa nu dam salarii, dar trebuie sa rambursam banii. FMI are drept de preemtiune (privilegiu pe care il are cineva printr-un contract sau printr-o lege, la o vanzare-cumparare, de a fi, in conditii egale, cel preferat dintre mai multi cumparatori - n.r.), nu doar fata de necesitatile interne, ci si fata de oricare alt creditor extern.
Adica poti sa nu platesti un imprumut la bancile straine sau sa nu rascumperi obligatiunile pe care le-ai emis, dar transele catre FMI trebuie date. Pe acest lucru se bazeaza si FMI, care poate imprumuta de pe piete mai ieftin decat altii", a spus Ilie Serbanescu.
In schimb, analistul Aurelian Dochia considera ca nu va fi nevoie ca sa se umble la salarii, deoarece Ministerul Finantelor are suma necesara.
"Nu va fi o problema, insa lucrurile vor depinde de cum merg incasarile bugetare in a doua parte anului. Chiar daca in primul semestru, ele au fost incurajatoare, Guvernul trebuie sa convinga FMI ca exista resurse pentru a pune in practica tate masurile pe care le-au luat, de la cresterile salariale, pana la reducerile de TVA si tot ce s-a mai discutat", a explicat analistul.
Ce a pregatit Guvernul Ponta
Luptele politice au devalorizat leul, astfel ca si acest lucru va fi luat in calcul de misiunea FMI.
"Probabil ca FMI va cere sa vada niste simulari cu impactul pe care il va avea scaderea monedei nationale, pentru ca multi alti indicatori depind de ea. De fapt, toate calculele bugetare erau facute pe un alt curs. Nivelul actual schimba mult datele problemei, astfel ca trebuie masurat impactul la nivelul bugetului si al economiei", a mentionat Dochia.
Guvernul a prezentat, recent, cateva propuneri de masuri, care trebuie aprobate de FMI. Printre acestea se numara plata TVA de catre companiile cu venituri mai mici de 500.000 de euro la incasarea facturii, scutirea de CAS a celor care angajeaza someri, scutirea de penalitati pentru contribuabilii care isi platesc principalul debit catre Fisc si facilitati pentru companiile care investesc in cercetare-dezvoltare. In plus, pentru anul viitor s-a propus si micsorarea TVA la alimente.
"Este inevitabil ca Guvernul sa prezinte masurile pe care va dori sa le ia, deoarece ele au un impact bugetar si, chiar daca FMI-ul nu e interesat de masurile concrete, ci de echilibrul bugetar, trebuie sa fie convins ca aceste masuri nu va avea impact asupra deficitului. Este adevarat ca unele din ele vor fi aplicate din 2013 si poate ca de aceea nu vor fi discutate acum, insa cele care au un impact si in 2012, vor intra in acordul cu FMI, asa ca trebuie sa fie analizate", a afirmat Dochia.
Recent, premierul Victor Ponta a anuntat ca Romania doreste incheierea unui nou acord preventiv cu FMI.
"Fara indoiala ca noul acord preventiv nu constitutie un subiect important, insa se vor face cateva tatonari in acest sens, dar nu va lua o atitudine imediata. Insa FMI a devenit mai reticent fata de expunerea la Europa, care este foarte mare, astfel ca va fi intersant de vazut care va fi pozitia FMI fata de un nou acord cu Romania. Discutiile clar vor fi mai dificile", a reliefat Dochia.
"Probabil ca aceste declaratii aveau ca scop calmarea pietei si de a da o incredere ca lucrurile raman sub control, dar nu cred ca vorbele sunt suficiente", a conchis acesta.
