FMI revine in Romania: La ce sa ne asteptam in noul acord?

Noul acord cu Fondul Monetar International ar trebui sa puna accent pe rezolvarea unor probleme care nu au fost rezolvate in precedentul, este de parere analistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor Publice.

Pe 25 ianuarie, delegatia Fondului Monetar International (FMI) va reveni in Bucuresti atat pentru a realiza a saptea evaluare a acordului stand-by incheiat in 2009, cat si pentru a initia discutiile privind urmatorul acord.

Potrivit lui Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, acest nou acord va fi de precautie, urmand a exista o linie de credit accesibila in cazuri de urgenta, si va fi incheiat, probabil, pe o perioada de doi ani.

In opinia lui Daniel Daianu, noul acord ar trebui sa accentueze acele laturi ale precedentului acord care s-au dovedit verigi slabe, una fiind functionarea unor companii de stat.

"Sunt o durere de sorginte de mai veche la noi, nu de data recenta. Si acolo unde companii de stat ar trebui sa aiba profit, din varii motive, legate de clientelism politic, de incompetenta si multe altele, merg prost", a explicat Daianu, pentru Ziare.com.

Cel mai bun exemplu in acest sens sunt companiile din domeniul energiei, statul roman fiind ineficient in modul in care a format aceste companii, precum si in denumirea persoanelor din management.

"Din pacate, la noi, criteriile politice au dominat numirea managerilor. Este foarte grav", a comentat Daianu, care a adaugat ca nu impartaseste teze conform careia Romania nu ar trebuie sa aiba doua companii mari, integrate, mai ales ca avem si exemplul altor state in acest sens.

"Domeniul energiei nu are concurenta perfecta si companii mici. Toate tarile care au pondere, tari grele in Uniune, cauta sa aiba campioni. Uitati-va ce face CEZ. Ce, Romania nu poate sa aiba un CEZ?", se intreaba analistul.

De asemenea, una din companiile de stat care ar trebui sa fie profitabila este CFR Marfa, avand in vedere ca se transporta multa marfa in acest mod.

"Este drept ca la CFR Calatori ai probleme. Dar la Marfa? Asta poate sa fie o companie extraordinara, pentru ca multa marfa se transporta cu trenul. Tine si de infrastructura, dar si de jaf", a explicat fostul ministru al Finantelor.

Un alt punct al viitorului acord ar trebui sa fie, in continuare, calendarul de plata al arieratelor.

Absorbtia fondurilor europene, marele minus al acordului cu FMI

O mare problema a Romaniei, care ar fi trebuit luata mai in serios de Fondul Monetar International, este reprezentata de aborbtia fondurilor europene.

Potrivit lui Daniel Daianu, acest lucru ar fi fost singura modalitate de a contracara accentuarea recesiunii, survenita si ca urmare a efortului de consolidare fiscala.

"Un lucru pe care nu il spun acum, dar in august 2010 au accentuat, este problematica absorbtiei fondurilor europene. Atunci au spus ceea ce si-au dat seama de-a lungul timpului, dar nu au spus-o public cu atata emfaza, si anume: desi FMI, dupa ceva timp, in 2009, si-a dat seama ca nu poate fi evitat un deficit bugetar mare, in conditiile aterizarii fortate, trasatura de prociclicitate a consolidarii fiscale nu avea cum sa nu accentueze recesiunea", a explicat analistul.

De altfel, el considera ca un minus al programului cu Fondul, si chiar al Fondului in sine, precum si al Comisiei Europene (CE), este ca nu au accentuat importanta aborbtiei fondurilor europene asa cum au facut cu nevoia de consolidare fiscala prin reformele structurale.

In conditiile date, singura posibilitate de a contracara accenturea recesiunii ca urmare a efortului de consolidare fiscala nu putea sa fie decat absorbtia fondurilor europene.

Acest lucru ar fi presupus un dialog mai fructuos intre FMI, CE si Guvernul Romaniei. "Asa cum monitorizeaza arieratele, asa sa monitorizeze si absorbtia fondurilor, cu masuri. S-a dovedit ca mecanismele pe care noi le-am avut si, care, in buna masura, au fost sugerate de Comisie, nu au functionat cum trebuie", a spus Daianu.

Banii de la FMI, morfina

De ce are nevoie Romania sa continue relatia cu FMI? Dupa cum ii spune si numele, acordul de precautie va exista pentru a asigura accesul Romaniei la pietele financiare, pentru a-si putea finanta deficitul.

De asemenea, linia de credit pusa la dispozitie ar putea fi accesata in momentul, de exemplu, unei contagiuni din cauza crizei datoriilor suverane, care ar conduce la inghetarea pietelor financiare.

"Romania, care isi propunea sa faca emisiuni pe pietele financiare la costuri rezonabile, isi vede dintr-o data, prin efectul de contagiune, o suire a cotatiilor, care duce costul imprumutului considerabil peste ceea ce ar fi justificat de mersul economiei romanesti. Si atunci ce faci? Acum ai cotatii de sub 300 de puncte de baza, poti sa ajungi iar la peste 450 de puncte de baza cotatiile la CDS-uri. Daca ai aceasta linie, vei recurge la ea. Asa cum si polonezii s-au gandit. Eu au o facilitate care merge pana la 20 de miliarde de dolari", a explicat fostul minstru.

El a adaugat ca, daca Romania ar putea sa beneficieze de unele facilitati pe care Banca Centrala Europeana le pune la dispozitia tarilor din zona euro, ar putea evita imprumuturile de FMI si UE, dar, cum acest lucru nu este posibil, avem nevoie de FMI.

Desi imprumuturile de la institutia financiara internationala au un cost mai scazut fata de cele din pietele financiare, Romania, si orice alta tara aflata intr-o situatie similara, trebuie sa demonstreze ca se poate autosustine financiar.

"Nu ar fi mai bine sa luam de la inceput de la FMI. Aceste resurse nu sunt fara sfarsit. Ele sunt si ca o morfina. Adica te obisnuiesti. Trebuie sa cauti sa traiesti pe picioarele proprii. Costurile imprumuturilor arata ca, de bine de rau, perceptia Romaniei pe pietele financiare s-a ameliorat si este bine sa revii pe pietele financiare", a spus Daianu.

Fostul ministru al Finantelor estimeaza ca, in 2011, Romania ar putea avea o crestere economica de 1 la suta, sub nivelul estimarii FMI de 1,5 la suta, insa, pe fondul redresarii economice din tari precum Germania, Olanda si Franta, in care exportam masiv, am putea avea o crestere de 3 la suta in 2012.

"Asta nu inseamna ca in 2013 si 2014 vei avea automat 4 la suta. Noi va trebui sa absorbim mai multe fonduri europene, va trebui ca reformele, asa cum sunt, sa dea rezultate, sa avem o politica economica coerenta, sa alocam mai mult pentru investitii, sa-si revina creditul in economie", a incheiat Daianu.

Fondul Monetar Internațional a luat în vizor trei dintre cele mai dezvoltate țări din Europa. Avertisment transmis și obiective clare trasate

Italia şi Franţa ar trebui să reducă cheltuielile mai repede decât intenţionează în prezent, pentru a ţine datoriile publice sub control, în timp ce Germania ar trebui să aloce fonduri...

Cum obții o întâlnire cu bărbatul de 1.500 de miliarde de dolari: Ai nevoie de o idee și un om

Marii bogătași și finanțatori de la New York, Londra sau Hong Kong tânjesc chiar pentru o întâlnire de doar 10 minute cu unul dintre cei mai căutați bărbați din Orientul Mijlociu....