Presa de azi: Prognoza FMI arata bine. Realitatea, nu

Negocierile cu delegatia FMI si prognozele pentru economia Romaniei sunt dezbatute luni pe prima pagina a ziarelor centrale. Pana acum, Fondul este optimist si ne asigura ca vom avea crestere economica in 2011. 'Adevarul' ne spune, insa, ca numarul somerilor va continua sa creasca. Dar statul mai are totusi o sursa de venituri. Din 'Evenimentul Zilei' aflam ca am castiga 2,5 miliarde de euro daca vindem vilele de protocol de la RA-APPS.

Jurnalul National: Prognoza FMI arata bine. Realitatea, nu

Negocierile cu FMI sunt aproape de finalizare. Prognozele economice arata bine pentru 2011 si mai rau decat se credea pentru acest an. Economia va scadea in 2010 cu 1,7-1,9% fata de 0,5%, cum s-a prognozat initial.

In schimb, de la anul economia isi va reveni si vom inregistra o crestere economica "buna", spune reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu. Dupa doi ani de recesiune, avansul PIB va fi sustinut de exporturi si consum.

"Anul viitor putem avea o crestere economica pozitiva. Acest lucru este foarte clar. Urmeaza sa finalizam dimensiunea ei", a declarat Mihai Tanasescu, potrivit Jurnalul National.

Economia va suferi o contractie in 2010 de 1,7%-1,9%, cifra exacta urmand sa fie stabilita de expertii FMI si autoritatile romane, aflate in prezent in discutii.

Tinta privind deficitul bugetar din 2010 va ramane nemodificata, la 6,8% din PIB, deci bugetul va fi incorsetat intre scaderea incasarilor bugetare si imprumuturile de completare.

Reprezentantii FMI prognozeaza ca de la anul economia va creste suficient ca deficitul bugetar sa scada pana la 4,4% din PIB si sa nu mai fie nevoie de alte taieri de salarii sau concedieri. Sigur, este vorba doar despre prognoze care pot fi ajustate in functie de evolutiile ulterioare. Nu ar fi o exceptie in aceasta perioada tulbure in care peste tot in lume modelele si tiparele economice par dezarticulate.

Romania Libera: Exporturile si consumul vor alimenta cresterea economica din 2011

Discutiile dintre Guvern si reprezentantii misiunii FMI care se desfasoara in aceasta perioada la Bucuresti nu vor avea drept consecinte aplicarea unor masuri suplimentare de taiere a salariilor, ci doar punerea in practica a celor deja stabilite si incadrarea in tintele de deficit bugetar, potrivit declaratiilor reprezentantului Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

"Discutiile care au avut loc intre autoritatile romane si reprezentantii FMI nu au condus la noi masuri care sa fie implementate in 2010 si 2011, astfel incat sa fie avute in vedere noi taieri de salarii si asa mai departe", a spus Tanasescu, potrivit Romania Libera.

Cat priveste evolutia economica pentru acest an si perioada anului urmator, Tanasescu a mentionat ca, dupa doi ani de recesiune, Romania ar putea avea o crestere economica "buna", in 2011, avansul economic urmand sa fie alimentat de exporturi si consumul agregat.

"Evolutiile economiei pot sa confirme ca pentru acest an va fi un desen al economiei undeva in jurul cifrelor anuntate de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu. Anul viitor putem avea o crestere economica pozitiva. Acest lucru este foarte clar. Urmeaza sa finalizam dimensiunea ei", a declarat Mihai Tanasescu. Declaratiile lui Tanasescu vin dupa ce seful misiunii FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks, a afirmat ca FMI va revizui prognoza privind scaderea PIB al Romaniei in acest an, dar nu se va ajunge la o scadere de 3% cum a estimat BERD.

Gandul: Discutiile privind noul acord incep in octombrie. Cand va avea Romania crestere economica

In acelasi timp, se vorbeste si despre un nou acord cu FMI si Comisia Europeana, negocierile urmand sa inceapa in luna octombrie. Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, sustine ca, personal, nu crede ca Bucurestiul ar avea nevoie de un nou imprumut de la Fond.

Oficialii romani ar putea incepe negocierile privind un nou acord cu FMI si Comisia Europeana, care l-ar prelungi practic pe cel actual, cel mai probabil in luna octombrie, dupa cum a anuntat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fond, scrie Gandul.

"Acest subiect nu a fost abordat acum. Cred ca in perioada urmatoare, la vizita din octombrie, acest subiect va fi atins. Va depinde, insa, de decizia Guvernului. Ca economist, o parere personala daca vreti, o continuare a parteneriatului cu FMI si Comisia Europeana este binevenita. Principial, cred ca un astfel de parteneriat este benefic", a declarat Tanasescu, citat de Mediafax. Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului in Romania, a precizat la inceputul saptamanii trecute ca la Washington se discuta despre un nou acord de acum cateva luni.

In ceea ce priveste tipul acordului, respectiv daca va include si un nou imprumut sau nu si cine va fi beneficiarul acestui nou credit, BNR sau Finantele, oficialul FMI a lasat de inteles ca problema principala a Romaniei este mai degraba de incredere decat de bani. "Nu cred ca va fi nevoie de un nou imprumut", a afirmat Tanasescu.

Un nou acord cu FMI ar fi bine sa includa si un nou imprumut, insa nu de la Fond, ci de la Comisia Europeana, dupa cum a declarat recent pentru Gandul Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte PD-L si fost ministru de Finante. "Ar fi bine sa avem un nou acord cu FMI si Comisia Europeana pentru ca bugetul de stat sa se poata imprumuta in conditii mai bune, la dobanzi mai mici", ne-a declarat Stolojan.

Anul viitor, statul va fi nevoit sa imprumute cel putin 13,5 miliarde de euro de la bancheri. Din total, 5,2 miliarde de euro vor fi necesare pentru a acoperi deficitul bugetar de 4,4% din PIB, raportul din venituri si cheltuieli, estimat pentru anul viitor, in scenariul in care economia romaneasca nu va continua sa scada. Diferenta pana la 13,5 miliarde de euro reprezinta suma pe care statul trebuie sa o imprumute pentru a "rostogoli" datoria publica, respectiv valoarea creditelor noi care trebuie luate pentru a le plati pe cele vechi, care ajung la scadenta.

Adevarul - Boc: Pana la sfarsitul anului vom avea o crestere a somajului

Totusi, chiar daca FMI ne asigura ca economia va merge mai bine anul viitor, somajul va continua sa creasca. Desi in ultimele patru luni somajul a inregistrat o scadere conjuncturala, determinata de perioada de vara, Guvernul estimeaza in continuare o crestere a somajului pana la sfarsitul anului, in contextul procesului de restructurare.

El a aratat, la videoconferinta cu prefectii, ca executia bugetara pe primul semestru al anului indica o inrautatire a situatiei bugetului de asigurari sociale pentru somaj, prin dublarea cheltuielilor, potrivit Adevarul.

"Pe aceasta analiza a executiei bugetare, se poate observa ca s-a inrautatit situatia bugetului de asigurari sociale pentru somaj, unde desi veniturile sunt similare cu cele din primele sase luni ale anului 2009, practic cheltuielile s-au dublat. Aici este o parte buna si o parte mai putin buna. Partea buna este ca veniturile nu au scazut, dar este de asteptat sa se dubleze cheltuielile legate de fondul de somaj, avand in vedere procesul de restructurare. Chiar daca, conjunctural, in ultimele patru luni avem o scadere a somajului - conjuncturala, determinata de perioada de vara - pana la sfarsitul anului vom in continuare o crestere a somajului", a spus Boc.

Evenimentul Zilei: Statul n-are bani, dar are ce vinde: imobile, ferme si sere

Veniturile bugetare ar putea, insa, sa creasca daca statul decide sa scoata la vanzare patrimoniul protocolului de stat, care era evaluat in urma cu cativa ani la 2,5 miliarde de euro.

Regia Autonoma Administrarea Patrimoniului si Protocolului de stat (RA-APPS), mostenitoarea fostei gospodarii a PCR si care acum se ocupa de confortul demnitarilor romani, continua sa fie una din cele mai bogate institutii: detine sute de locuinte de protocol, hoteluri, ferme si chiar si policlinici, aflam din Evenimentul Zilei.

Pentru protocol, RA-APPS are mai multe sere de flori, inclusiv una situata in centrul Bucurestiului, in Aleea Modrogan, langa sediul PD-L.

Regia detine si nenumarate spatii comerciale, cele mai multe in Bucuresti, dar si in alte localitati ca Drobeta Turnu-Severin, precum si apartamente in toata zona centrala a Capitalei. Nu este clar cine sta in cele cateva sute de locuinte ale RA-APPS: hotararea de guvern care reglementeaza activitatea regiei nu precizeaza clar cine poate locui in ele. Atribuirea acestor spatii se face "prin negociere directa, cu avizul Secretariatului general al Guvernului".

La o intalnire cu FMI, mai multi oameni de afaceri, printre care Ion Tiriac jr. si Dinu Patriciu, au spus ca Guvernul ar trebui sa privatizeze o parte din regiile si companiile pe care le detine, inclusiv RA-APPS. Si ministrul Elena Udrea a sustinut, intr-o emisiune la postul B1, ca activele acestei regii ar trebui sa fie vandute.

Ilie Bolojan, fost sef al Secretariatului General al Guvernului Tariceanu, institutia care coordoneaza activitatea RA-APPS, spune ca statul ar putea incasa o suma "frumusica" din privatizarea activelor regiei. "Sunt active importante care nu cred ca sunt exploatate in forma rentabila. Niciodata nu au fost, iar privatii le pot administra mult mai bine decat statul", afirma Bolojan - in prezent primar PNL al municipiului Oradea.

Bolojan mai zice ca sunt active importante care se aflau in litigiu in perioada in care el se afla in fruntea SGG, fapt care l-a impiedicat sa le vanda. Un exemplu: Clubul Floreasca din Capitala, care a fost scos de mai multe ori la vanzare, in anii 2007 si 2008, pretul de pornire al primei licitatii fiind 35 milioane de euro.

A.T.

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...

Elon Musk vrea să-i taxeze pe utilizatorii care postează și dau ”like-uri”

Elon Musk, cunoscut pentru abordările sale inovative și adesea controversate în tehnologie, a avut în vedere transformarea platformei de social media Twitter, acum redenumită X, într-un...