Din lac in put: De la monopolul de stat la cel privat. Companiile energetice omoara investitiile private romanesti

"Din lac in put" - asa am putea cataloga decizia istorica de a trece companiile de stat furnizoare de energie electrica sau gaz metan din proprietatea statului in proprietatea privata.

Aceasta mutare a fost justificata prin presiunea externa facuta pentru a se renunta la activele "neperformante". Tocmai cei care afirmau acest lucru s-au inghesuit sa preia aceste companii si sa isi asume doar beneficiile rezultate din contract si absolut nici o obligatie.

In cam toate statele europene companiile energetice sunt considerate de interes strategic si mare parte din ele sunt investitii de stat. Sistemul in Europa nu functioneaza chiar deloc precum in America, acolo unde piata s-a nascut libera, nu s-a incercat impunerea cu forta. Desi la ei acasa mare parte din aceste companii se afla in administrarea statului, noua ni s-a pretins vanzarea lor.

In fapt, la acest moment, companiile de distributie energie electrica si asigurare a alimentarii cu gaz metan au devenit principalele societati prin care in fiecare luna sume colosale de bani sunt platite de romani si plasate ulterior in afara tarii.

Pentru a se asigura ca nicio cheltuiala in plus nu este facuta, orice investitie de extindere sau modernizare este impusa imediat beneficiarului final. Nu doar ca iti platesti curentul sau factura la gaze, atunci cand doresti sa te legi chiar tu esti cel care vei plati pentru acea extindere de retea sau bransament.

Cu toate acestea, desi platite, aceste bunuri nu iti apartin si ti se impune sa le cedezi catre companiile respective fara ca suma investita sa fie recuperata.

Toate aceste companii au renuntat aproape complet la angajati. Toate serviciile au fost externalizate, de la facturare si pana la executia lucrarilor pe amplasament. Desi incaseaza lunar sume colosale de la romani, platile facute catre companiile romanesti subordonate sunt rusinos de mici, la limita la care sa asigure acestora subzistenta, dar sa nu le permita niciodata dezvoltarea.

Au dat afara din companii toti angajatii si apoi le-au impus sa isi faca companii pentru a-i plati pe nimic: de ce sa ai responsabilitati cand poti avea totul la indemana gratis?

Blocheaza orice proiect privat de dezvoltare

De parca insa acest lucru nu era suficient, de cativa ani companiile respective pur si simplu blocheaza orice proiect privat de dezvoltare. Iti ia un an sa construiesti un imobil si alti doi ani ca sa te legi la reteaua de electricitate sau distributie gaz natural. Pare absurd, dar, desi reteaua sau conducta se afla chiar in fata casei, sa te bransezi la ea este o misiune imposibila.

Mii de investitori, ca or fi ei constructori in domeniul rezidential sau ca dezvolta capacitati de productie sau depozitare, sunt de cele mai multe ori intarziati cu multe luni, de obicei chiar depasind un an.

Toate aceste intarzieri de cele mai multe ori inseamna rate platite, bani neincasati, nu mai discutam de penalitati sau clienti pierduti.

Acestea sunt marile avantaje oferite de investitorii straini strategici: am trecut de la monopolul de stat pe un monopol privat cu mult mai rau. Aceste companii au devenit un mijloc de extragere al capitalului din Romania si nimic nu se ofera la schimb.

Noi ne platim bransarea, tot noi asteptam cu lunile bransarea si tot noi platim si facturile lunare la cele mai mari preturi din Europa. Adica totul este pe cheltuiala noastra, iar ele se aleg numai si numai cu profitul.

Reteaua nationala de distributie a energiei electrice sau a gazului natural la moment in multe din localitati este in colaps: nu s-au facut deloc investititii pe infrastructura existenta, iar interventiile sunt numai in caz de avarie: se intervine doar cand efectiv nimic nu mai merge. Nu asa ar trebui sa fie mersul normal.

Autoritatile publice se afla in aceeasi situatie: sunt nevoite de multe ori sa suporte ele extinderea acestor facilitati pentru a putea crea noi zone de dezvoltare. Totul pare pe fuga... aceste societati sunt vazute ca si vaci de muls si nu cu perspective de dezvoltare. Tocmai de aceea, nici nu se gandesc sa bage bani in intretinere sau extindere. Pur si simplu, nu se vad aici in viitor avand in vedere nerusinarea cu care clientii si Romania sunt furati.

Statul nu face nimic ca sa reglementeze acest lucru si sa solutioneze problema. Clasa politica se comporta ca o sluga caci de, fiecare are cate un interes pe undeva.

ANRE ar trebui sa intervina si sa impuna conditii, ceea ce nu se intampla. Termenele de executie contractuale au ajuns deja la 12 luni. Este rusinos in conditiile in care cladirile de cele mai multe ori se fac in mai putin de un an, sa iti ia mai mult de 12 luni ca sa faci o legatura ce pare banala.

Cezar Petre este inginer, absolvent al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti. Cu experienta in proiectarea si urmarirea executiei in conditii de calitate a constructiilor, in acest moment este presedintele Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Un alt obiectiv al Green Deal pare să fie lăsat uitării: Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut în zece ani

Comisia Europeană își propunea, prin Green Deal, ecologizarea transportului de marfă, prin urmare, atragerea a cât mai multe companii de transport de marfă pe calea ferată. Însă în...

De ce a renunțat Alfa Romeo la numele "Milano" pentru un nou SUV. Care este noul nume ales de companie

Producătorul auto Stellantis a cedat după o confruntare cu autoritățile italiene și a redenumit SUV-ul al cărui nume a fost contestant. Alfa Romeo Milano a stârnit controverse imediat după...