Nebanuitele capcane ale inflatiei, privite din buzunarul nostru

Spre deosebire de preturile din Obor, care sunt in general rotunde, iar de sarbatori se rotunjesc si mai mult, ca sa nu ne deranjam tot umbland cu maruntis la noi, inflatia este o chestiune mult mai subtila si chiar perversa, lasand impresia ca-i neam cu matematica, intrucat se exprima numai cu zecimale.

Zecimalele induc in constiinta telespectatorului acea senzatie placuta de precizie, de seriozitate si de masuratoare exacta. Ele sugereaza discret ca cei care le scriu stiu ce spun, in orice caz stiu mai mult decat noi ceilalti, care nu stim nimic.

Ei sunt specialisti in virgule si fractii, iar cei care le citesc sau care-i asculta trebuie sa-i creada pe cuvant, daca nu vor sa se faca de ras si sa afle lumea toata ca se uita la cifre ca pisica in calendarul pe anul 2014.

Uneori nu ne ajung banii de cosnita desi ne ajungeau anul trecut, dar vina e toata numai a noastra, pentru ca noi nu ne-am documentat si n-am inteles mecanismele statisticii.

Noi judecam in functie de pretul la rosii, la oua si la salam, adica ce cumparam din piata. Statistica judeca in raport cu tot ce exista. S-au scumpit ouale, rosiile si salamul? Nu conteaza, pentru ca s-au ieftinit altele, poate palariile, poate lanternele, poate becurile cu filament, iar daca le punem pe toate la socoteala inflatia cade aproape tandi pe mandi.

Statistica isi prezinta cifrele in medie, eventual chiar socotite pe cap de locuitor. Pe cap de locuitor, statistica a facut totdeauna minuni. Un scriitor italian facea observatia ca, daca el timp de o luna mananca in fiecare zi un pui fript, iar vecinul sau tine post negru, in ziua cand vecinul isi va da obstescul sfarsit, statistica va declara ca ei doi au mancat timp de-o luna cate o jumatate de pui pe cap de locuitor.

Cand calculeaza inflatia, statistica nu neglijeaza nimic, pentru ca nimic nu-i de neglijat. Numai noi, ca niste fraieri, avem impresia ca in doi ani procentul standardului de viata ne-a scazut cu doua cifre, in timp ce inflatia a crescut cu una singura.

Prostul baga toata chenzina in branza si se mira de ce nu-i ramane maruntis pentru oua. Dar desteptul stie ca balanta are doua talere. Unul e plin cu rosii, cu oua si cu carnati. In celalalt, sunt palarii la discretie, lanterne berechet si becuri cu filament - exact ce nu pare sa se fi scumpit, ba, poate, s-a ieftinit.

Intre ele, la mijloc, sta statistica. Desteptul, cand cumpara branza, ia si o palarie ca sa cada tandi pe mandi, cand cumpara oua ia lanterna, iar cand cumpara carnati pune si niste becuri cu filament in sacosa, ca sa reflecte o economie sanatoasa in buznarul propriu.

Desteptul simte cum i se echilibreaza buzunarul, judecand macroeconomic. Vede luminita, fix la capatul tunelului, stie ca merge direct spre economia de piata, este stapan pe cifre, pe zecimale, pe virgula si nu da gres cand trage concluziile, luate toate numai pe cap de locuitor.

Pe buzunar de locuitor, nu trage fireste nimeni nicio concluzie pentru ca acolo, oricum ai intoarce-o, tot bate vantul.

Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești

Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie...

The Boring Phone: dispozitivul destinat să combată dependența de smartphone-uri

HMD a anunțat lansarea unui nou model de telefon: The Boring Phone. Produsul va fi prezentat în cadrul unui eveniment la Milan Design Week, pe data de 18 aprilie. Telefonul face parte dintr-o...