Ziare.com

Cum as debloca infrastructura: Solutia Ghiseului Unic TEN-T Romania (2)

de Sebastian Burduja, fondator PACT
Marti, 20 Noiembrie 2018, ora 07:28

   

Cum as debloca infrastructura: Solutia Ghiseului Unic TEN-T Romania (2)
Sebastian Burduja
Intre gesturi stereo in Parlament si iresponsabila atitudine anti-UE a unor inalti oficiali romani, nu prea mai ramane spatiu pe agenda publica. De ce sa discutam despre autostrazi, educatie sau sanatate, cand putem mult mai usor sa dezbatem despre expresiile faciale si gestica diverselor personaje care au ajuns, cum, necum, sa conduca destinul acestei tari?

Citeste toate textele scrise de Sebastian Burduja pentru Ziare.com

Culmea ironiei, fix intr-un punct istoric, cu doua momente vitale: Centenarul si, chiar mai important, Presedintia Consiliului UE.

Ma incapatanez sa cred, totusi, ca exista suficient de multe voci care vor altceva: discutii reale, solutii destepte, dezvoltare.

Am explicat intr-un prim articol pe aceasta tema de ce Romania nu are infrastructura de transport: lipseste cu desavarsire o viziune strategica clara, asumata si predictibila; la fel de sublim si de absent este managementul performant al investitiilor publice.

Imaginand un scenariu in care as putea reforma din temelii sectorul transportului in Romania, am prezentat in articolul precedent prima parte a unei solutii pentru deblocarea infrastructurii: Ghiseul Unic TEN-T Romania.

Acest one-stop-shop ar urma sa fie creat cu un mandat clar: deblocarea/accelerarea tuturor proiectelor TEN-T - incepand cu proiectele core si continuand cu cele comprehensive - pe teritoriul Romaniei.

Etapele constructiei institutionale pentru acest nou organism vor fi: (1) audit de sistem; (2) propuneri de solutii si consultari publice; (3) implementarea Ghiseului Unic TEN-T Romania.

Etapa 1: auditul sistemului

Primul pas este constituirea unui Grup de Lucru (GL) la nivel tehnic. Miza speciala a dezvoltarii infrastructurii impune plasarea acestui GL sub coordonarea directa a prim-ministrului.

GL ar trebui sa includa reprezentanti de la toate ministerele implicate (Ministerul Transportului, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Culturii etc.), de la toate autoritatile relevante (Agentia Nationala de Achizitii Publice - ANAP, Autoritatea de Audit - Curtea de Conturi, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor - CNSC), de la companiile de stat cu atributii in domeniu (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR, CFR SA etc.), de la serviciile de utilitati publice, de la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara - ANCPI, din mediul privat (proiectanti, constructori, ingineri, manageri de proiect etc.), de la Agentiile de Dezvoltare Regionala, din mediul academic si din societatea civila.

GL va fi insarcinat cu conceperea, redactarea si prezentarea catre premier a unui raport de audit al cadrului aferent proiectelor TEN-T in Romania, intr-un termen de doua luni de la constituirea GL.

Acest raport va prezenta stadiul fiecarui proiect si va detalia problemele/blocajele aparute pe parcurs - atat la nivel legislativ, cat si la nivel procedural.

De exemplu, se vor evalua efectele OUG 7/2016, care propune scurtarea unor termene aferente proceselor de avizare a lucrarilor, accelerarea procedurilor de expropriere si prelungirea automata a valabilitatii avizelor pana la finalizarea lucrarilor.

Se va analiza totodata aplicarea prevederilor aferente proiectelor de interes national si respectarea termenelor impuse de legea 255/2010, inclusiv a eventualelor sanctiuni aplicate (sau nu) pentru incalcarea legii.

O sectiune importanta a raportului de audit va fi dedicata procedurilor de avizare si autorizare existente si modului in care acestea au functionat in cadrul proiectelor TEN-T in Romania.

Pe baza unei analize din 2016 a Comisiei Europene, pentru fiecare proiect in parte, au fost si/sau sunt implicate in aceasta etapa cel putin 6-7 autoritati publice, cu o durata semnificativa a intregului proces (2-5 ani).

In Romania exista o lunga lista de aprobari necesare pentru executia lucrarilor, iar acestea se elibereaza de institutii intre care nu exista coordonare si care, adesea, nu respecta termenele legale: acordul de mediu, exproprierile, aprobarile de nivel local si judetean (acolo unde este cazul), avizele din partea operatorilor de retele, scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau din fondul forestier, autorizatia de construire si alte avize/autorizatii, de la caz la caz (de la Ministerul Culturii, de la politie etc.).

Totodata, se va analiza in detaliu fiecare procedura de achizitii publice, pentru a identifica toate cauzele posibile ale intarzierilor/amanarilor.

Se recomanda ca aceasta analiza in profunzime sa se concentreze si pe cateva dintre proiectele TEN-T finalizate in anii anteriori, cu intarzieri semnificative in etapa de executie a lucrarilor in teren.

Cauzele posibile includ: calitatea foarte slaba a documentatiilor de atribuire, calitatea slaba a studiului de fezabilitate si/sau a proiectului tehnic (in cazul proiectelor care au mers pe procedura FIDIC galben, in foarte multe cazuri constructorii reclama deficiente grave la nivelul studiilor de fezabilitate), lipsa de capacitate la nivelul autoritatii contractante pentru a preda terenurile libere de orice sarcini catre contractor.

Ca urmare a acestui audit, se vor putea defini o serie de propuneri pentru Ghiseul Unic TEN-T Romania, prin care acesta sa contribuie in mod substantial la deblocarea si accelerarea proiectelor TEN-T.

Etapa 2: consultari publice si solutii propuse

In a doua etapa, GL va prezenta sinteza raportului de audit in varianta publica si va deschide lista solutiilor propuse catre toate partile interesate. Termenul pentru consultarea publica va fi de 30 de zile.

Se va urmari implicarea cat mai multor voci din sectorul privat, atat din partea de proiectare, cat si din partea de executie a lucrarilor, din societatea civila si din mediul academic.

Totodata, in etapa a II-a se vor organiza consultari ample cu experti ai institutiilor financiare internationale (Banca Mondiala, BEI, BERD) pentru a valida propunerile existente si pentru a adapta bune practici de la nivel international.

In fine, un segment distinct al acestei etape va include discutii si negocieri cu reprezentanti ai Comisiei Europene.

Dupa finalizarea procesului de consultare, lista finala a propunerilor va fi operationalizata: unele dintre acestea vor necesita modificari legislative, altele vor viza imbunatatirea proceselor si a disciplinei de executie in cadrul juridic actual.

Etapa 3: implementarea Ghiseului Unic TEN-T Romania

Pe baza datelor obtinute in etapele prealabile, GL va propune prim-ministrului cadrul optim pentru implementarea Ghiseului Unic TEN-T Romania.

O prima varianta ar fi ca acest organism sa fie infiintat ca entitate de sine statatoare, cu puteri depline pe tot circuitul proiectelor TEN-T; asadar, strict in cazul acestor investitii, acestea ar trece efectiv din subordinea CNAIR in coordonarea Ghiseului Unic si sub supervizarea prim-ministrului.

Pentru eficientizarea la maxim a proceselor, inclusiv pentru autorizarea lucrarilor, o serie de competente vor putea fi delegate catre Ghiseul Unic si de catre alte autoritati publice, chiar cu modificarea legislatiei, acolo unde va fi cazul.

Avantajul ar fi ca in cadrul unei asemenea structuri s-ar putea recruta personal nou, cu toate calificarile necesare si cu indicatori de performanta stabiliti prin contract de la bun inceput si ar putea functiona de jure ca un Ghiseu Unic, cu drept de eliberare directa a aprobarilor necesare.

O a doua varianta, mai rapida si mai practica, cel putin la prima vedere, ar fi crearea Ghiseului Unic ca organism functional transversal, cu rol de coordonare. Conditia de baza ar ramane pozitionarea in coordonarea directa a prim-ministrului si semnalarea oricaror piedici intampinate in exercitarea mandatului pana la cel mai inalt nivel.

Ghiseul Unic ar avea astfel atat personal propriu, experti de top angajati si remunerati/sanctionati in functie de performantele lor (drept personal contractual), cat si personal delegat din partea altor entitati, care sa asigure un flux de comunicare constant si eficient si care sa permita Ghiseului Unic sa fie o interfata unica in raport cu alte parti interesate - de exemplu, sa colecteze toate avizele, autorizatiile si acordurile necesare intr-un singur loc, in cel mai scurt timp.

In aceasta a doua varianta, Ghiseul Unic ar juca un rol multiplu:
(I) de coordonare a diverselor parti implicate in proiectarea si executia unui proiect TEN-T, cu obiectivul explicit - si tinte de performanta aferente - de a accelera la maxim procedurile de achizitii publice, toate procesele de avizare/autorizare si de a debloca situatiile aparute pe parcursul implementarii proiectelor de investitie;
(II) de sprijin pentru autoritatile contractante ale proiectelor TEN-T prin consultanta de specialitate cu privire la intocmirea documentatiei de atribuire, asigurand astfel proceduri corecte si eficiente;
(III) de posibil punct de mediere intre beneficiari si contractori (in terminologia FIDIC, cei care se ocupa de executia sau de proiectarea si executia lucrarilor), in cazul evenimentelor neprevazute aparute pe parcurs si/sau a spetelor care nu sunt prevazute in contract, pentru deblocarea proceselor;
(IV) de urmarire a proceselor, cu posibilitatea activarii unui mecanism de sesizare directa si imediata a prim-ministrului si a altor institutii responsabile, dupa caz, in cazul constatarii unor intarzieri nepermise sau a altor nereguli, cu propunerea unor cai concrete de rezolvare cat mai rapida a problemelor aparute pe parcurs;
(V) de monitorizare si evaluare a intregului proces pentru imbunatatirea constanta a etapelor si timpilor aferenti, inclusiv prin formularea proiectelor de ordonanta, acolo unde se va impune, cu sustinerea directa a prim-ministrului si a ministrilor de resort.

Dupa cum a remarcat in repetate randuri Comisia Europeana, intarzierile si problemele aferente proiectelor de infrastructura din Romania sunt cauzate nu de putine ori de graba autoritatilor publice de a arata ca "se lucreaza".

Este adevarat ca exista o mare presiune publica in Romania pentru avansarea proiectelor majore in domeniul transporturilor.

Dar politicul nu trebuie sa mai impuna cerinte tehnice de neatins (cum ar fi studii de fezabilitate complexe finalizate in termen de sase luni), pentru ca pe termen lung o astfel de abordare duce doar la intarzieri si costuri suplimentare majore.

Ghiseul Unic ar avea astfel rolul de a accelera toate procesele care permit avansarea lucrarilor in bune conditii, avand totodata deplina responsabilitate de a semnala prompt si de a propune solutii pentru acele situatii in care graba autoritatilor contractante duce la efecte nefaste in etapele ulterioare ale proiectelor.

Exista, desigur, si dezavantaje aferente acestei variante de organism transversal.

Principalul este ca decizia ramane, la fiecare etapa, la acele institutii care sunt responsabile si astazi de marile intarzieri in ceea ce priveste finalizarea proiectelor de infrastructura (TEN-T si nu numai) in Romania.

Exista suficiente voci in spatiul public care afirma ca personalul tehnic din aceste institutii este principala frana in calea progresului acestor proiecte vitale pentru dezvoltarea Romaniei, pe principiul ca niciun ministru nu este etern. Motivele invocate sunt diverse, de la incompetenta la prudenta excesiva sau chiar rea vointa.

In acelasi timp, trebuie remarcat faptul ca au existat perioade in care proiectele de infrastructura au progresat in Romania, ceea ce inseamna ca, si in actuala structura, cu toate constrangerile ei, daca se vrea, se va putea.

Din analiza de mai sus si in urma consultarilor cu expertii in domeniu rezulta ca principala problema a proiectelor de infrastructura din Romania este, intr-adevar, lipsa unui mecanism clar si eficient de urmarire a proceselor si de executie disciplinata si eficienta.

Tocmai acesta ar fi rolul cheie al Ghiseului Unic: sa urmareasca fiecare pas si fiecare termen si sa asigure un mecanism de responsabilizare a partilor implicate pentru indeplinirea obligatiilor legale care le revin.

In masura in care modelul se dovedeste a fi de succes in cazul proiectelor TEN-T, acesta se poate extinde si in cazul altor investitii importante in infrastructura din Romania.

Concluzii

Ca orice demers de viziune si constructie institutionala, propunerea de fata porneste de la premisa ca totul este posibil, in cel mai bun sens posibil, atunci cand exista vointa politica.

Prin definitie, propunerea de fata nu se adreseaza celor care incep si termina orice discutie cu sintagma "nu se poate".

Orice ar trebui sa se poata atunci cand este vorba de investitii fundamentale pentru dezvoltarea economica a Romaniei si pentru obiectivul vital de conectare la - si integrare cu - Europa, in cel mai scurt timp.

Este probabil, de exemplu, ca Ghiseul Unic sa necesite anumite schimbari legislative si un set de parghii formale pentru ducerea la bun sfarsit a mandatului asumat. Toate aceste lucruri trebuie sa devina posibile - evident, in limitele respectarii Constitutiei si a principiilor statului de drept.

In bunul stil romanesc de valorizare a formelor inaintea fondului, este posibil ca tocmai denumirea de Ghiseu Unic sa nasca discutii. Pentru oricine citeste propunerile de mai sus devine evident ca nu este vorba doar de un Ghiseu Unic in sensul clasic de interfata unica pentru beneficiari.

Propunerea de fata include, de pilda, elemente din modelul de delivery unit si din modelul de project implementation unit - PIU (al Bancii Mondiale, de pilda).

Dincolo de aceste nuante, sunt binevenite completarile pe fond ale actualei analize, pornind de la structura optima si mandatul Ghiseului Unic. Primele etape descrise in sectiunea anterioara (audit si consultari & propuneri de solutii) vizeaza tocmai un astfel de proces colectiv de imbunatatire a unor considerente preliminare.

Mai multa Europa inseamna pentru Romania sansa de a deveni cu adevarat o tara in 3D: democratica, dezvoltata si demna. In actualul context geopolitic regional si global, conectarea la Europa - la propriu si la figurat - nu sufera amanare. A trecut vremea emfaticelor "proiectelor de tara", un termen care a fost de-a dreptul abuzat in ultimii ani.

E timpul actiunilor concrete pentru Romania, iar obiectivul poate sa fie cuantificat astfel: depasirea mediei europene pentru toti indicatorii de dezvoltare, intr-o singura generatie - aceasta.

Material publicat in parte si in Caietul Documentar Transporturi si Infrastructura, Ed. Club Romania, coordonat de Marius Stoian si Sebastian Burduja (2018) .

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al platformei civice si politice PACT pentru Romania.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4053 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

A se vedea modelul polonez - descentralizarea administrativa-

este un model foarte efectiv (intalnit si in vestul continetului). Atata timp cat totul trece pe la Bucale, alesii locali au si ei o scuza in fata comunitatilor.

 

irealist... nici nu merita sa citesc mai departe... daca tu propui

un GL facut din reprezentantii a "n" entitati care si acuma se bat cap in cap + ai mediului academic si ai societatii civile care IN DOUA LUNI sa-ti faca audit-ul cu tot ce insiri tu acolo, esti de pe alta planeta, baiete!
Sa stii una si sa-ti intre bine in cap: cu cat mai multi implici in rezolvarea unei probleme, cu ata mai mult dureaza... asta sa-ti intre in cap, indiferent daca aprobi sau nu postarea... e spre binele tau...

 

Cred ca un mare pas in deblocarea lucrarilor in infrastructura e

..blocarea celor care contesta non stop orice proiect iar Romania pierde ani multi pana instanta rezolva contestatiile!
Toate autostrazile(doar un exemplu) au fost intarziate multi ani de contestatarii Uniunii Sabotati Romania!

 

Articol excelent; de citit cu atentie.

Ma bucur ca vad pe cineva cu un plan, clar, relativ simplu, articulat. La scoala am invatat ca pentru a reusi trebuie sa urmez doi pasi rezumati astfel: fa un plan si tine-te de el. Ca tara, ceva ne impiedica sa facem primul pas. Si tare mi-e teama ca nu e din afara tarii.

 

Nu se va intampla, din două motive mari și late:

1. Dispare controlul excesiv al Statului asupra cetățenilor, și următorul pas după Ghișeul Unic va fi Funcționarul Unic - ce o să se intample cu miile de plimbători de hartii? Cu pilele minijupate ale jupanilor de la județe și ministere?
2. Presupunand (prin absurd) că se intamplă, tot o să fie haos, datorită legislației produse in pripă și pe jenunchele legat cu pamblică....N-o să țină pasul Ghișeul cu Ghișeftul Unic numit (Ș)Parlamentul Romaniei...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor