Ziare.com

Cum deblocam infrastructura romaneasca? Solutia Ghiseului Unic TEN-T Romania

de Sebastian Burduja, fondator PACT
Vineri, 02 Noiembrie 2018, ora 08:31

   

Cum deblocam infrastructura romaneasca? Solutia Ghiseului Unic TEN-T Romania
Sebastian Burduja
Nu trece zi sa nu ma intreb cui ii mai pasa de problemele reale ale acestei tari. Dincolo de tot zgomotul cotidian, asurzitor si adesea fara rost, Romania ramane rupta - fara autostrazi, fara cai ferate, fara porturi moderne. Ori dezvoltare fara infrastructura nu se poate. Iar fara dezvoltare nu se poate nimic.

Citeste toate textele scrise de Sebastian Burduja pentru Ziare.com

Am explicat in articolul precedent de ce Romania nu are infrastructura de transport. Concluzia a fost ca e nevoie de doua elemente mari si late: o viziune strategica clara si predictibila plus un management performant al investitiilor publice.

Viziune: TEN-T, prioritate zero

Sa incepem cu viziunea. Romania are sansa apartenentei la Uniunea Europeana, ceea ce inseamna nu numai acces la fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii, cat mai ales oportunitatea fixarii unor prioritati clare si stabile in timp, pe baza unui principiu de capatai: mai multa Europa.

Instrumentul este disponibil Romaniei - si tuturor statelor membre, de peste 20 de ani - si se numeste Reteaua trans-europeana de transport sau, pe scurt, TEN-T.

Politica TEN-T este efortul Comisiei Europene de a asigura o dezvoltare strategica integrata a retelei de transport transcontinentale de tip rutier, feroviar, naval si aerian. Include doua componente: reteaua principala (core network) si reteaua extinsa (comprehensive network), cu obiectivul final ca fiecare cetatean al Uniunii Europene sa se afle la maxim 30 de minute de aceste retele.

Romania este strabatuta de doua coridoare principale: Orient/East-Med, care conecteaza porturile din nordul Germaniei cu Balcanii si include in Romania autostrada si calea ferata de la granita de vest pana la Calafat; Rin - Dunare, care uneste Frankfurt cu Marea Neagra pe cai rutiere, feroviare si fluviale si care include autostrada Nadlac - Bucuresti - Constanta, magistrala feroviara Curtici - Bucuresti - Constanta si amenajarile cursului navigabil al Dunarii prin Canalele Dunare - Marea Neagra, Midia - Navodari si Dunare - Bucuresti.

Am explicat in multe alte randuri de ce Romania are nevoie urgenta de infrastructura pentru a se dezvolta si pentru a se integra cu adevarat in Uniunea Europeana.

Modelele gravitationale generate de expertii Bancii Mondiale arata fara echivoc ca, in absenta infrastructurii conective spre Europa, Romania este ocolita de fluxurile economice regionale (mai multe detalii aici).

Nu numai din perspectiva economica, cat mai ales geopolitica, izolarea este o varianta inacceptabila. Rezulta ca Romania trebuie sa gaseasca solutii imediate si eficiente pentru finalizarea proiectelor de infrastructura care ne conecteaza la Uniunea Europeana - mai pe scurt, proiectele TEN-T.

Aceasta trebuie sa fie prioritatea zero a oricarei guvernari, indiferent de culoarea politica. Prima conditie amintita mai sus - o viziune strategica clara - este astfel indeplinita.

In plus, proiectele TEN-T prezinta cateva avantaje intrinseci in raport cu provocarile tipice proiectelor de infrastructura din Romania. In primul rand, sunt clar definite si agreate la nivel european, ceea ce le confera o mai mare predictibilitate.

Apoi, sunt deja ordonate in functie de prioritate, cel putin la nivelul celor doua mari categorii: core si comprehensive.

Totodata, sunt finantate in mare parte prin fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana, ceea ce rezolva problema accesului la resurse si garanteaza proceduri transparente si obiective datorita unei monitorizari mult mai stricte decat in cazul unor investitii finantate integral de la bugetul de stat (cazul proiectelor PNDL, de exemplu).

Cu toate acestea, proiectele TEN-T in Romania au inregistrat la randul lor amanari si intarzieri semnificative. In anumite cazuri, asa cum este tronsonul de autostrada Pitesti-Sibiu, au trecut patru ani de zile de la inceputul noului ciclu financiar, care asigura finantarea proiectului, fara ca autoritatile sa fie capabile sa aiba la dispozitie un studiu de fezabilitate actualizat.

La nivelul anului 2018, exista un risc major ca proiectul sa nu poata fi terminat pana la orizontul anului 2023, ultimul care ne va permite sa absorbim fondurile aferente prezentului exercitiu financiar 2014-2020 (dupa regula n+3).

Este nevoie, asadar, de indeplinirea celei de-a doua conditii specificate mai devreme: un management performant al investitiilor publice, cu o disciplina de fier in urmarirea fiecarei faze de proiect.

Management performant: Solutia Ghiseului Unic TEN-T Romania

Solutia pe care o propun este infiintarea Ghiseului Unic TEN-T Romania. Acest one-stop-shop ar urma sa fie creat cu un mandat clar: deblocarea/accelerarea tuturor proiectelor TEN-T - incepand cu proiectele core si continuand cu cele comprehensive - pe teritoriul Romaniei.

Etapele constructiei institutionale pentru acest nou organism vor putea fi:
(1) audit de sistem;
(2) propuneri de solutii si consultari publice;
(3) implementarea Ghiseului Unic TEN-T Romania.

Etapele pregatitoare (1 si 2) nu ar trebui sa dureze mai mult de trei luni, pentru a putea trece cu rapiditate la faza de implementare si pentru a putea mentine atentia publica asupra acestei teme vitale pentru dezvoltarea Romaniei.

Termenul este fezabil, avand in vedere ca o buna parte din informatia necesara exista deja in diverse analize ale Guvernului Romaniei, Comisiei Europene si ale institutiilor financiare internationale. Aceste materiale trebuie integrate si aduse la zi.

In articolul de saptamana viitoare (partea a II-a), voi explica pe larg ce presupune fiecare etapa si de ce Ghiseul Unic TEN-T ar debloca dezvoltarea infrastructurii romanesti.

Material publicat in parte si in Caietul Documentar Transporturi si Infrastructura, Ed. Club Romania, coordonat de Marius Stoian si Sebastian Burduja (2018) .

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al platformei civice si politice PACT pentru Romania.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4293 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Suna bine.

Intr-un articol viitor, ce alti factori sint necesari pentru succesul acestui one-stop-shop / Ghiseu?

 

!!!

Cine sa implementeze aceste lucruri !??! .. toata clasa politica e varza cu oameni foarte slabi fara vreo sansa de ridicare, sunt doar niste insi care au un CNP si servesc strict la mentinerea acestui tip de politica sinucigasa (de tara) ... pana nu o sa avem oameni destepti (familisti - iubitori de familie si implict de neam-tara) oameni hotarati nu simpli actori care sa mimeze actul politic. Intradevar Emil Constantinescu a avut dreptate cand a spus ca la invins "sitemul" ..aici e problema - sistemul !! Acest sistem nu functioneaza .. e clar ca trebuie implementat un nou tip de sistem (poate chiar si o monarhie/constitutionala) ..ceva care sa fie simplu - nebirocratic - cu o automatizare (digitalizare) total !!! Romania trebuie reorganizata din temelii : de la schimbarea formei administrative (restrangerea judetelor si chiar a localitatilor ) din 41 de judete - romania poate functiona lejer cu 14 maxim 20 de judete .. in loc de 3 mii si de localitati pot fi doar 500 maxim 1000. Adevarul e ca sunt multe scurgeri de bani care pot fi stopate ..doar sa se vrea !!! Dar cine ??? ..PSD-ul ...PNL-ul ... toti sunt o cloaca o mizerie ..niste tradatori care merita din plin soarta tiranilor ...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor