"Esuarea" ca fenomen economic

Pe tot parcursul campaniei electorale, presedintele Klaus Iohannis a repetat cu obstinatie formula "guvern esuat" atunci cand se referea la guvernarea PSD-ALDE.

Campania a trecut, domnul Iohannis a castigat inca un mandat, dar nu cred ca trebuie sa consideram tot ceea ce spunea domnul candidat Iohannis doar ca artificii ale unui discurs electoral. Desigur, "a la guerre comme a la guerre", ceea ce a determinat pe domnia sa sa spuna multe si marunte pe un ton inchizitional si apocaliptic, dar termenul "esuat" mi-a atras atentia in sensul in care s-ar putea sa aiba o rezonanta mai mare decat cea atribuita in cadrul electoral.

Nu stiu daca "esuat" a patruns in discursul domnului Iohannis pe considerente semantice sau economice dar merita sa discutam acest aspect.

Semantic, DEX-ul spune ca "esuat" vine de la: a suferi un esec, a da gres, a nu reusi, a nu izbuti.

Stricto senso, referindu-se la guvern, ne este clar ceea ce a vrut sa spuna presedintele: "am avut un guvern care prin programul si activitatea sa a dat gres, nu a izbutit sa faca ceea ce si-a propus". Este parerea domniei sale si nu o comentez in cazul de fata.

Lato senso, cred ca domnul presedinte s-ar putea sa fi gasit cea mai inspirata definitie nu doar pentru un guvern, ci pentru intreaga economie a Romanie.

Nu este usor si poate nici politically correct de admis, dar apare tot mai clar ca economia noastra a esuat in atingerea multor obiective pe care ni le-am dorit si ni le-am propus in ultima perioada.

Am dat gres, nu am reusit, nu am izbutit.

Ne-am dorit si ne-am propus sa ne ridicam in ierarhia europana prin aderarea la UE. Nu am reusit. Dupa mai mult de zece ani, nu am putut sa ne ridicm mai sus de penultimul loc, la anumiti indicatori chiar pe ultimul.

Ne-am propus sa dezvoltam infrastructura prin atragerea fondurilor comunitare. Am esuat si la acest capitol.

Ne-am propus sa oferim tineretului si specialistilor cele mai bune conditii pentru ramanerea in tara. Nu am reusit. Avem cea mai mare migratie la nivel european.

Am dorit sa crestem veniturile populatiei, dar am esuat si din acest puct de vedere deoarece inflatia a diminuat mult puterea de cumparare.

Ne-am propus sa dezvoltam agricultura pentru a valorifica superior imensa resursa naturala pe care o avem. Nu am reusit. Exportam materia prima sub forma de cereale boabe si importam coca congelata, exportam seminte de floarea soarelui si importam untdelemn.

Dorim sa exploatam resursa de gaz din Marea Neagra, dar am esuat in crearea cadrului legislativ necesar, ceea ce ne obliga sa importam in continuare gaz din Rusia la preturi record.

Avem program "Romania educata", dar nu reusim sa reducem nici absenteismul scolar si nici analfabetismul functional.

Cheltuim multi bani pentru dezoltarea rurala, dar nu izbutim sa introducem canalizarea si apa curenta pe intreg teritoriul national.

Avem cea mai mare viteza la internet, dar si cel mai mic numar de utilizatori ai acestuia in plan european.

Recunoastem criza demografica majora in care ne aflam, dar esuam in conceperea si aplicarea unor politici demografice eficiente.

Sunt multe esuari dar lista ar putea continua cu si mai multe. Care este cauza sau care sunt cauzele? Putem da vina pe guverne, pe ministri, pe presedinti sau chiar pe ghinion, pentru a-l cita din nou pe domnul presedinte Iohannis dar, dupa parerea mea, cauzele sunt mult mai profunde chiar daca, in unele cazuri, pot fi nominalizate punctual institutii sau persoane.

Dupa parerea mea, esuam in ceea ce ne dorim si ne propunem din cauza unui cumul de factori care influenteaza negativ intreaga noastra existenta economica.

In primul rand, mentionez inexistenta unui concept strategic de dezvoltare pe termen mediu si lung. Chiar daca, in mod gresit, planificarea nu este acceptata, o strategie ar fi fost extrem de necesara prin stabiliurea unor prioritati si termene in ceea ce priveste marile proiecte de importanta nationala. In absenta unor obiective strategice proiectate national dar in viziune geostrategica, politicile cu caracter conjunctural, pompieristice si, de mute ori, exclusiv populiste au contribuit hotarator la aparitia blocajelor si a renuntarilor pe parcurs.

In al doilea rand, mentionez intrzierea sau chiar lipsa unor reforme structurale in domeniul industriei si agriculturii. Reformele ar trebui sa conduca la dezvoltarea unor activitati, domenii si ramuri cu o capacitate marita de creare a valorii adugate. Romania are din acest punct de vedere o structura de tip manufacturier, lipsita de aportul in valoare adaugata a activitatilor de cercetare-dezvoltare. Este o situatie care duce la un nivel scazut de competitivitate pe piata internationala, la cresterea deficitului contului curent si, evident, la posibilitati limitate de colectare bugetara.

In al treilea rand, mentionez impactul negativ al situatiei politice interne asupra dezvoltarii si eficientizarii economiei. De mai bine de doua decenii, lupta politica interna a facut imposibila obtinerea unui consens politic al principalelor forte politice pe mari programe de dezvoltare de interes national, plecand de la intelegerea faptului ca astfel de proiecte nu pot fi realizate doar pe parcursul unui singur ciclu electoral. Este necesar sa se realizeze o continuitate a unor astfel de proiecte indiferent de culoarea politica a puterii la un moment dat.

Se poate spune ca "esuarea" a dvenit un fenomen economic romanesc

Este ingrijorator faptul ca suntem in pericol ca "fenomenul esuare" sa-si exercite efectele si in conditiile guvernarii liberale.

Masurile preconizate in vederea "reparatiilor" si obtinerii "normalitatii" sunt ab initio sortite esuarii.

O simpla citire a unor extrem de importante analize ale Bancii Mondiale, ale Fondului Monetar International sau a ultimelor lucrari pubicate de celebritati ale Premiului Nobel arata ca intoarcerea la politicile de austeritate nu da rezultatul scontat in lipsa unui cadru coerent de reforme structurale menite sa impulsioneze modernizarea structurii economice in vederea cresterii competitivitatii si a capacitatii de creare a unui volum sporit de valoare adaugata, capitalizata intr-un program extins de investitii.

Poate ca "economiile" pe care bugetul 2020 le va face vor duce la o oarecare stabilizare a deficitului la o cifra apropiata de 3%, dar esuarea este sigura chiar pe termen scurt deoarece "economiile" pot conduce la crestere si dezvoltare numai daca ulterior sunt creatoare de valoare.

Cel putin deocamdata, nimic din activitatea noului guvern nu ne sugereaza existenta unei orientari sau macar a unor idei prin care sa intelegem cum austeritatea se poate transforma in bunastare.

Sa speram ca vor veni si astfel de idei, dar sa nu se uite ca "fenomenul esuare" nu asteapta mult pentru a -si face aparitia.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"

Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...

Audio Magic Eraser, unealta care le permite utilizatorilor să elimine zgomotele nedorite din filmări

Google a lansat recent o caracteristică revoluționară numită Audio Magic Eraser, disponibilă exclusiv pe noile modele de smartphone-uri Pixel 8 și Pixel 8 Pro. Funcția este proiectată să...