In anul 2000, salariile japonezilor au scazut cu o rata medie de 0,8%, in timp ce in Statele Unite cresteau cu 3,3%, in Marea Britanie tot cu peste 3%, in Franta cu 2,8%.
Privind pe un spectru mai larg, observam ca angajatii japonezi primeau in 1997 o valoare totala de 279 miliarde yeni, iar in 2012 salariile lor totale scazusera la 277,7 miliarde yeni, noteaza Project Syndicate.
Surpriza salariilor majorate
Austeritatea pe care si-o impusese tara a pastrat un anumit echilibru, dar n-a fost benefica nici pentru stat, nici pentru companii, nici pentru persoanele private. In acea perioada, angajatii japonezi au pierdut 34,3 miliarde yeni, mai mult decat PIB al Danemarcei, Malaeziei si Singapore la un loc.
Nici cheltuielile nonsalante ale Occidentului nu i-au fost acestuia benefice, de vreme ce il pandea numai peste cativa ani o criza de proportii. Criza a lovit mai putin Japonia, desi rata valorii nete corporale scazuse la 15%, in timp ce in Occident depasea 30%. Se parea ca urmeaza supraindatorara companiilor japoneze, fara vreo perspectiva clara privind restituirea respectivelor credite.
Economistii japonezi au actionat prudent si asta a dat roade. Mici, dar roade. Ca urmare acestei prudente, in ultima perioada, volumul creditelor a scazut simtitor, usurand o povara grea, care apasa pe banci.
Pe scurt, dupa doua decenii de stagnare, 2013 a reprezentat pentru economia japoneza un moment de viguroasa revenire, pe care guvernul o numeste acuma "surpriza salariilor majorate".
Companiile nu se opun la majorarea salariilor
Nu este vorba de o masura populista, ci de una de fond, rezultata din evolutia economica a tarii. Majorarea salariilor nu este consecinta dorintei de a satisface starea de spirit sau nevoile sociale ale populatiei, ci o masura de ordin economic, conform careia cresterea lichiditatilor pe piata va duce la marirea consumurilor, iar aceasta la surse pentru satisfacerea bugetului si pentru ocuparea locurilor de munca.
In mod aproape paradoxal, cresterea de salarii nu vizeaza direct popularitatea in randul angajatilor si buna lor stare, ci crearea de conditii pentru ca economia sa aiba de castigat, iar statul sa-si asigure un buget mai bun si resurse mai bune pentru obligatiile sale sociale.
Ca urmare, incepand cu luna septembrie 2013, guvernul a initiat o serie de contacte cu factorii responsabili din corporatii, dar si din sindicate, pentru a conveni de comun acord asupra unor masuri care sa determine cresteri salariale robuste, care sa stimuleze consumurile populatiei.
Cum era normal, s-a inceput cu marile companii, care contribuie substantial cu crearea de lichiditati in sistemul economic japonez: Akio Toyota, Toyota Motors, Nobuki Koga si altele.
Reprezentantii acestora s-au dovedit interesati in majoarea salariilor pentru angajatii lor, chiar daca respectiva majorare le consuma din propriul buget. Erau si sunt interesati in efectele economice.
De reforme structurale nu scapa nimeni
Guvernul japonez sustine ca schimbarile introduse in economia orientata de la o vreme spre cresteri salariale sustenabile si spre cresterea consumului atrag capitalul strain. De la o vreme, numerosi investitori de marca de pe Wall Street se indreapta spre Japonia.
In acest moment, relansarea economica a Japoniei porneste de la doua principii: o politica monetara agresiva si o politica bugetara supla. Dar nu este suficient. Premierul japonez arata recent ca este inevitabila abordarea unui al treilea principiu, mai anevoios: acela al reformelor structurale.
Nicio tara nu este scutita de asemenea reforme, intrucat economia este un fenomen dinamic, care nu poate ramane intepenit intr-o structura nemiscata. Guvernul si-a propus ca 2014 sa fie anul reformelor structurale in economie.
Urmeaza modificari legislative capabile sa adapteze legislatia la noile conditii economice aparute. Este necesara de asemenea absorbtia corecta a incasarilor la buget si o buna repartizare a contributiilor sociale incasate.
Se pare ca Japonia este singura tara din lume unde guvernul pariaza in aceasta prioada atat de critica pe majorarea spectaculoasa a salariilor, in vederea cresterii consumurilor si a incasarilor la buget. Ce va iesi din asta, vom vedea. Poate la bilantul anului 2014.