Prima conditie pentru emiterea unei ordonante de urgenta este cunoasterea manualului de economie pentru clasa a XI-a

Autor: Mircea Cosea - profesor universitar
Vineri, 29 Aprilie 2016, ora 19:35
7100 citiri

Consider ca Manualul de economie pentru clasa a XI-a este, in sistemul nostru educational, primul pas pe drumul intelegerii mecanismelor si proceselor economice.

Chiar daca manualul nu ofera un "ghid" sofisticat de management guvernamental al politicilor economice, el are meritul exceptional de a forma elementele esentiale ale gandirii economice prin predarea unei scheme logice de intelegere a raporturilor de interconditionare macroeconomica.

A fost pentru mine o surpriza sa constat ca ordonanta de urgenta care va reglementa sistemul salariilor bugetarilor a fost scrisa de persoane care, desi au gradul de tehnocrati, nu par a fi parcurs nici macar manualul de economie din clasa a XI-a, chiar daca au masterate sau alte cursuri de specialitate in strainatate.

Pentru a incepe demonstratia, voi cita din prezentarea noului ministru al Muncii, domnul Dragos Pislaru.

In conferinta sa de presa, ministrul a explicat ca ordonanta trebuie sa aiba la baza principiul solidaritatii si principiul neutralitatii intre familiile ocupationale si ca noua abordare se va concentra pe salariile de baza si nu pe sporuri si indemnizatii.

"Discutam de o suma care nu ar putea sa rezolve toate inechitatile din sistem si trebuie sa fim cu totii constienti de acest lucru. Este un proces in care nu va fi posibil ca toata lumea sa fie multumita. Si, atunci, se pune problema, cu aceste resurse putine pe care le avem, ce putem sa facem? Si avem optiunea sa incercam sa carpim pe ici, pe colo toata grila de salarizare, cum a fost incercat deja si nu am avut un mare succes, sau avem optiunea sa ne concentram resursele acolo unde este cel mai mult nevoie de ele".

Propunerea principiala a Guvernului este deci, in acceptiunea ministrului Muncii, decomprimarea bazei de salarizare "in sus", in limita resurselor bugetare existente, care sa permita o minima reglare a piramidei salariale.

Mai intai despre "principiul solidaritatii" clamat de catre domnul ministru ca fiind una dintre principalele chei de descifrare a ideii care sta la baza ordonantei.

Solidaritatea este, conform DEX, sentimentul care ii determina pe oameni sa-si acorde ajutor reciproc. Deci, conform ordonantei, "carpirea" prin care se spera "o minima reglare a piramidei salariale" ar avea la baza o conceptie haiduceasca de luare de la unii pentru a da altora.

S-ar putea accepta o astfel de conceptie daca s-ar prelua de la unii sume care provin din alte surse decat cele salariale (plati sociale sau recuperari de prejudicii determinate de instante).

A reduce sau bloca veniturile salariale ale unora pentru a spori veniturile salariale ale altora contravine legilor obiective ale economiei care spun ca veniturile salariale sunt rezultatul muncii prestate in conditii specifice de productivitate, calificare, responsabilitate si grad de utilitate sociala (vezi lectia din manualul de clasa a XI-a).

Nu poate fi corecta preluarea unei parti din munca (costul fortei de munca) unora pentru a mari salariul altora doar pe criterii de solidaritate, fara a tine cont de costul real al muncii acestora din urma.

Inechitatea ar fi si mai mare la nivel personal dar, mai mult, s-ar distorsiona raporturile de cerere si oferta a fortei de munca pe piata muncii cu consecinte negative si asupra procesului de stimulare si motivare a muncii.

Despre "decomprimarea bazei de salarizare in sus in limitele bugetare existente", alta cheie prezentata de catre domnul ministru, trebuie spus ca nu este vorba despre limite bugetare, ci despre anvelopa salariala.

Desigur, pentru sectorul public, asa numita anvelopa salariala, adica fondul de salarii, face parte din buget dar, intr-o maniera corecta, se constituie din veniturile create de munca si nu din alte venituri sub forma de subventii sau imprumuturi, asa dupa cum se intampla in foarte multe cazuri.

Din acest motiv, limitele bugetare prezentate sunt discutabile si se pune intrebarea fireasca pentru un guvern, mai ales de tehnocrati: de ce nu sunt promovate masuri de politica economica menite sa reduca aceste limite?

Este o intrebare justificata si de promisiunea solemna a Guvernului de a realiza o revolutionara reforma a administrtiei menita sa eficientizeze activitatea cu impact direct asupra limitelor anvelopei salariale.

Mai putem vorbi si despre "principiul neutralitatii intre familiile ocupationale". Este adevarat ca acest princiu nu este prezent in manualul de clasa a XI-a din simplul motiv ca el nu exista. Ar trebui ca domnul ministru sa ne explice ce se intelege prin neutralitate intre familiile ocupationale (daca nu cumva este o figura de stil).

Conform celor stiute de toti cei care se ocupa cu economia, principiul neutralitatii este specific fiscalitatii si se refera cu precadere la TVA. Daca s-ar fi consultat literatura din domeniu, s-ar fi vazut ca in cadrul hotararilor Curtii de Justitie Europene se face referire la o serie de principii.

Dintre acestea, pot fi mentionate trei principii fundamentale ale dreptului comunitar (principiul subsidiaritatii, principiul loialitatii si principiul interdictiei discriminarii bazate pe nationalitate) si o serie de principii generale, aplicate adeseori in domeniul TVA (principiul echivalentei si efectivitatii, principiul increderii legitime, principiul interdictiei abuzului de drept, principiul neutralitatii fiscale).

Curtea de Justitie Europeana s-a referit la art. 2 din Prima Directiva in materie de TVA, care consacra principiul neutralitatii fiscale dupa cum urmeaza: principiul neutralitatii fiscal este principiul sistemului comun de taxa pe valoarea adaugata care presupune existenta unui impozit general pe consumatie aplicat asupra bunurilor si serviciilor, direct proportional cu pretul acestora, indiferent de numarul tranzactiilor care au loc in procesul de productie si distributie inainte de etapa perceperii impozitului.

La fiecare tranzactie, taxa pe valoarea adaugata, calculata in functie de pretul bunurilor si serviciilor conform cotei de impunere aplicabile, va fi exigibila dupa deducerea cuantumului taxei pe valoarea.

Insusi noul Cod Fiscal romanesc arata ca "impozitele si taxele reglementate se bazeaza pe principiul neutralitatii masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore".

Deci principiul neutralitatii nu se refera la salarii (mai ales salariile de baza). Daca prin aplicarea acestui principiu domnul ministru se refera la o eventuala dinamica a salariului prin aplicarea unei impozitari diferite si nu printr-o retribuire bruta diferita, atunci ar fi trebuit sa aiba in vedere nu schimbarea salarizarii, ci a impozitarii, ceea ce ar conduce la schimbarea Codului Fiscal, iar Ordonanta in cauza nu ar mai avea obiect.

Nu mai comentez si faptul ca principiul neutralitatii se aplica cu precadere la TVA, deoarece nu am capacitatea imaginarii unei astfel de posibilitati in cazul discutiei despre salariu si nu despre desfacerea de marfuri.

In concluzie, lipsa unei gandiri economice bazate pe principiile si raporturile macroeconomice bine cunoscute ale economiei (chiar la nivel de manual) fac ordonanta domnului ministru Dragos Pislaru inoperanta, in contextul unei necesitati reale si urgente de reasezare a salarizarii sectorului public pe baze corecte si moderne.

In stadiul in care aceasta intra in discutii la 15 mai, ordonanta nu numai ca nu rezolva problemele inechitatilor, dar le poate chiar adanci.

Viziunea cu tenta egalitarist-populista va aduce si prejudicii sectorului privat ca si echilibrului pietei muncii. Solutia, dupa parerea mea, este trecerea urgenta la elaborarea legii salarizarii, dar nu numai prin consultari tripartite, ci si cu participarea unui grup larg de specialisti din domenii conexe economiei (sociologi, demografi, politologi, econometri, specialisti pe prognoza etc), dar indispensabile realizarii unei reglementari pe termen lung.

Legea salarizarii este un exemplu de dilema a cauzalitatii de tipul "oul sau gaina", in sensul ca o lege buna si corecta a salarizarii este o conditie si un factor al cresterii economice, dar si o crestere economica sustenabila are nevoie si este conditionata de o lege buna si corecta a salarizarii.

Este deci nevoie de o gandire politica si economica de tip strategic si global in care sa se coreleze pe verticala si orizontala activitatii economice, politice si sociale intreg ansamblul de interconditionari ce caracterizeaza mecanismul cresterii si dezvoltarii.

"Carpirea" pe care o aduce ordonanta nu onoreaza statutul de guvern tehnocrat.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Omisia mențiunilor cu privire la reducerea consumului de carne din planul ONU pentru luptă împotriva schimbărilor climatice a atras critici din partea experților. Raportul ONU nu aduce în...
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Cotaţiile futures la cacao s-au dublat în mai puţin de trei luni, ceea ce va majora costurile dulciurilor pentru consumatori şi îi va trimite pe producătorii de ciocolată să caute materie...
#ordonanta salarizare bugetari , #macroeconomie