Protectionism redivivus in lumea dezvoltata?

SUA doresc "comert echitabil"' (fair trade). Aceasta pozitie denota o schimbare radicala de viziune in relatiile comerciale externe.

Denuntarea acordului comercial TransPacific (TPP), atitudinea fata de acordurile NAFTA si TTIP intaresc afirmatia. Se vorbeste de intelegeri comerciale bilaterale, bariere tarifare; firme americane sunt indemnate sa mute operatiuni acasa, sa repatrieze profituri etc.

In mod traditional, conceptul de "fair trade" nu este in retorica tarilor dezvoltare. Si in tari din UE se cresc accente suveraniste nationale, dar regulile din Uniune mentin ordinea liberului schimb.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, SUA au fost campion al comertului international liber. Democratia liberala era gandita in relatie simbiotica cu comert liber. Caderea Zidului Berlinului a accentuat aceasta viziune. Uniunea Europeana si ordinea mondiala post-belica au avut menirea de a pacifica relatiile dintre state, de a preveni conflicte economice si nu numai.

Aceasta constatare nu ignora marea confruntare geopolitica din secolul trecut.

Dar nu dintotodeauna SUA au fost pentru comert liber. Emanciparea fata de coroana britanica a avut suport in masuri protectioniste; Germania a facut la fel tot in relatia cu Regatul Unit, in timp ce Japonia a raspuns la asaltul puterilor occidentale printr-o politica de dezvoltare ce a utilizat mijloace protectioniste.

Protectionismul a facut parte din arsenalul de constructie economica, de modificare a balantei de putere.

De ce sirene ale protectionismului "suna" in lumea dezvoltata in acesti ani? Sunt evolutii economice si pericole ce ofera explicatii. Intre evolutii economice sunt de mentionat:

- Erodarea pozitiei SUA si a altor state dezvoltate in distributia puterii economice in lume;

- Noi tehnologii elimina locuri de munca, dar si politici economice/publice sunt responsabile pentru incordarea sociala, pentru dislocari sociale.

- Criza financiara a fragmentat, divizat societatea si induce replieri; criza a indus state si banci centrale sa adopte masuri "non-standard", interventioniste in economie.

- Practici corporatiste rele, evitarea platii impozitelor alimenteaza reactii contra globalizarii.

- Exista un sentiment raspandit ca piete externe (financiare) exercita putere excesiva in influentarea deciziilor nationale. Problema este delicata si pentru ca este in joc legitimitatea celor cu mandat de a administra treburi publice.

Tot mai proeminenta pe agenda publica in tarile occidentale este siguranta, protectia cetatenilor si a statului.

SUA au fost lovite napraznic in septembrie 2001. Si europenii au fost loviti de acte teroriste ce au creat un sindrom de anxietate si de raportare la autoritatile publice analog.

Terorismul, pericole neconventionale (intre care atacuri informatice, razboaie hibride), teama de viitor, mari incertitudini, determina multi cetateni sa ceara de la guverne masuri ferme, protejarea intereselor nationale.

In Franta si Belgia, de exemplu, opereaza stari de urgenta. In Europa a aparut criza refugiatilor, a imigrantilor, care a ingreunat functionarea spatiului Schengen. Accente autoritariste apar in democratii liberale in vremuri dificile - comparabile cu ce se intampla in conduita statelor in vremuri de mari tensiune.

Exista insa o diferenta de fond intre a te teme de ziua de maine in privinta slujbei si teama cu izvor in amenintari teroriste, conflicte militare.

Dar izolationismul, protectionismul exacerbat pot avea efecte de bumerang.

O analitica simpla

O mare dilema poate fi prezentata fie si schematic. Se poate imagina o functie de preferinta sociala care sa includa ca bunuri publice protectia (S) si libertatea economica (O), ca deschidere a economiei; ea ar indica grade de confort al cetatenilor in raport cu cele doua bunuri publice.

Intre masuri de protectie si deschiderea economica (libertate economica) substitutia are limite, deoarece cele doua bunuri publice nu sunt completamente independente intre ele; de la un prag, masuri de protectie, restrictii pot denatura societatea deschisa (democratia) ; tot cum o deschidere totala a economiei, a societatii, fara reguli si un anume control, poate aduce costuri mari, anomii.

Se pot imagina combinatii intre (S) si (O) care sa asigure un grad de acceptare pentru cetateni - care sa minimizeze disconfortul in conditiile date. Optiunea se face in raport cu un grad de deschidere/libertate economica - ca circulatie a capitalului, fortei de munca, investitiilor, gama de reglementari.

Cand vremurile sunt relativ bune, linistite, (S) este privita ca fiind in cantitate suficienta (oamenii se simt in siguranta) si este privilegiata deschiderea economica ca bun public.

Cand vremurile se strica creste introvertirea societatii, intoarcerea spre interior; aceasta se vede intr-o schimbare de preferinte in favoarea lui (S) ; aceasta poate insemna protectionism si alte masuri restrictive.

Descrierea utilizata simplifica mult realitatea, dar nu este cred irelevanta. Cine decide si cum se iau deciziile privind cele doua bunuri publice aduc in atentie procesul politic, intrucat cetatenii pot avea optiuni diferite, pot impartasi vederi politice si valori diferite; pot exista mai multe etnii si religii, o mare parte din populatie poate fi formata din imigranti etc.

Intr-o democratie ai spune ca optiunea colectiva (sociala) este data de votul majoritatii. Dar lucrurile nu sunt simple, daca societatea este profund divizata si diverse valori ghideaza alegerile oamenilor. Iar in domeniul economic interdependente intre state pot fi extrem de puternice.

Se cuvine sa fie adusa in discutie dinamica masurilor de protectie; acestea din urma pot atrage replici sisimilare de la parteneri, iar razboaie comerciale pot provoca stricaciuni pentru toate partile implicate.

De aceea, masuri adoptate la nivel national se cuvine sa fie judecate in raport cu raspunsuri ale partenerilor.

Generalizarea protectionismului vine cu pericole semnificative. Analiza trebuie sa fie adaptata pentru cazul aliantelor economice si militare.

De exemplu, in UE este tot mai presanta chestiunea unor eforturi comune in materie de intelligence, protectie a frontierelor, aparare militara - ca bunuri publice europene.

Ordinea mondiala incotro?

Exista aspecte de notat pentru a incerca sa deslusim tendinte viitoare:

- Economia globala se multipolarizeaza;

- Uniunea Europeana este framantata de tendinte centrifuge si slabita de Brexit; dar nu este exclus ca Brexit si alte pericole sa reaprinda inclinatia spre integrare mai adanca.

- Aranjamente de dupa Al Doilea Razboi Mondial intra in competitie cu acorduri si institutii alternative; acestea sunt promovate mai ales de China (ex: banci internationale la care au aderat si tari europene).

Poate fi salvat sistemul international deschis, bazat pe acorduri multilaterale admitand ca relatiile comerciale, cooperarea sustin natura pacifista a relatiilor intre state?

Aceasta intrebare motiveaza altele:

- Daca pot fi gasite aranjamente internationale ce tin cont de hibele globalizarii neingradite;

- Daca Uniunea Europeana poate fi reinventata pentru noile conditii;

- Daca zona euro poate deveni o uniune monetara autentica; aici relatia intre Germania si Franta este cheia.

- Daca Europa poate avea aranjamente de securitate mai sigure; sunt implicate aici relatia Uniunii cu Rusia, rolul SUA si al NATO, relatia intre SUA si Rusia.

- Daca noii mari rivali in spatiul global (SUA si China) pot sa colaboreze in mod sistematic in chestiuni majore ce privesc lumea intreaga.

Resurectia intereselor nationale nu trebuie incartiruita in teritoriu american; se manifesta si in Europa.

Blocuri comerciale pot prolifera simultan cu erodarea multilaterismului. UE este de jure si de facto un bloc comercial. In Europa, un nou protectionism poate fi pus in relatie si cu reactia fata de valul imigrationist. In tari dezvoltate din UE exista mefienta fata de miscarea libera a fortei de munca dinspre tari din Europa Centrala si de Rasarit, chiar daca analize economice arata ca influxul de capital uman a adus beneficii economiilor gazda.

Noul nationalism poate fi interpretat in sens restrans, in campul relatiiilor comerciale/economice si in sens larg, cand priveste o gama larga de masuri ce au in vedere securitatea nationala.

In ambele sensuri este pusa in discutie "ordinea liberala", asa cum s-a consacrat dupa Al Doilea Razboi Mondial, care nu trebuie insa confundata cu "fundamentalismul de piata".

Se intra probabil intr-un interregnum prelungit, cu erodare a aranjamentelor internationale (globale) institutionalizate.

Aceasta evolutie poate duce la un "echilibru" precar in relatiile internationale. Aceasta instabilitate, unii ar spune dezordine, ce se prefigureaza, ingrijoreaza pe cei ce cred in virtutile multilateralismului, ale regulilor; europenii stiu din propria experienta unde pot conduce rivalitati neinfranate.

Daca cei care pierd in economia globala si in interiorul societatilor nationale nu au sanse sa reintre in jocul economic (rolul politicilor publice este de invocat aici), daca excluziunea se va adanci si raspandi, tensiunile vor creste si conflicte se vor acutiza.

Conflicte interetnice si religioase, identitare complica enorm peisajul social si politic.

Tarile din Europa Centrala si de Rasarit nou intrate in Uniune ar suferi un impact dublu: pe filiera aranjamentelor globale fisurate de masuri protectioniste si fragmentare; prin ceea ce se intampla in Uniune.

Pe plan global sunt de avut in vedere efecte asupra comertului si fluxurilor de investitii productive, asupra transferului de tehnologii. In Uniune, sunt de examinat miscarea factorilor de productie pe Piata Unica, schimbari in functionarea UE, ce se va intampla cu bugetul Uniunii.

De pilda, introducerea unui salariu minim in Uniune poate fi interpretata ca o reactie la problema distributiei veniturilor, dar si ca o masura de combatere a dumping-ului social.

Economiile emergente din UE au de pierdut dintr-o deteriorare a climatului comercial in Europa si in lume. Destramarea Uniunii ar fi dramatica pentru europeni daca avem in vedere ce a insemnat ea pentru refacere economica si pace dupa 1945.

Realpolitik probabil se va accentua in relatiile dintre state, inclusiv in UE; Realpolitik are in vedere interese diferite, uneori divergente/conflictuale, interese ce au origini multiple si care nu pot fi rezumate strict la castiguri si pierderi economice.

Nici calculele economice nu sunt infailibile si nici nu sunt mereu decisive pentru decizii de politica publica si externa.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

The Boring Phone: dispozitivul destinat să combată dependența de smartphone-uri

HMD a anunțat lansarea unui nou model de telefon: The Boring Phone. Produsul va fi prezentat în cadrul unui eveniment la Milan Design Week, pe data de 18 aprilie. Telefonul face parte dintr-o...

Actualizarea care poate strica display-ul dispozitivele Galaxy. Răspunsul oferit de Samsung

În ultima perioadă, un număr ridicat de utilizatori Samsung a raportat apariția unor linii verzi pe ecranul telefoanelor lor, fenomen care pare să fi reapărut după o actualizare recentă de...