Ziare.com

Pesta Porcina Africana, sub lupa specialistului: Cum se manifesta, cum ne ferim si ce se mai poate face pentru a limita dezastrul - Interviu

de Camelia Badea
Joi, 16 August 2018, ora 18:06

   

Pesta Porcina Africana, sub lupa specialistului: Cum se manifesta, cum ne ferim si ce se mai poate face pentru a limita dezastrul - Interviu
Pesta Porcina Africana (PPA) este "cea mai periculoasa boala a porcilor" si daca autoritatile nu gestioneaza actuala criza in mod responsabil, exista riscul ca ea sa devina "unul dintre cele mai mari dezastre economice din istoria tarii", afirma prof.dr. Radu Moga Manzat.

Dupa mai bine de un secol de la observarea acestei boli in mod stiintific, PPA continua sa faca ravagii in diverse colturi ale lumii. In unele zone a fost eradicata dupa cateva saptamani, in altele dupa cativa ani sau zeci de ani, iar in altele nici pana in ziua de azi, spune prof.dr. Radu Moga Manzat, intr-un interviu acordat Ziare.com.

In contextul acuzatiilor reciproce aduse de politicieni si aparitiei in prim-plan a unor pseudospecialisti care fac tot felul de afirmatii contradictorii sau chiar iresponsabile, l-am invitat pe prof. Radu Moga Manzat, unul dintre cei mai importanti specialisti in domeniu, sa ne explice pe intelesul tuturor cum a ajuns Romania sa se confrunte cu PPA, daca s-a gresit sau nu undeva si, mai ales, cum putem limita pagubele si eradica mai repede aceasta boala de pe teritoriul tarii noastre.

Spuneti-ne mai intai ce este pesta porcina africana? Cand si cum a aparut? Ce alte tari s-au mai confruntat cu ea?

Foarte pe scurt, Pesta Porcina Africana (prescurtat PPA), cu denumirea mai corecta de Febra porcina africana, este cea mai periculoasa boala a porcilor, din cauza pierderilor enorme pe care la poate produce, in diverse moduri, atunci cand patrunde intr-un teritoriu, mai ales daca masurile de profilaxie si combatere nu sunt implementate la timp sau cu suficienta intransigenta. Precizez ca respectivele masuri sunt foarte bine cunoscute si descrise in amanunt prin planuri intocmite de Comisia Europeana, transpuse de mult timp si in legislatia noastra nationala.

PPA a fost observata pentru prima data in anul 1909 de dr. Eustace Montgomery in Kenia, dar boala a devenit cunoscuta lumii abia dupa anul 1921, cand acesta si-a publicat observatiile. A mai fost apoi semnalata in cateva tari, dar fara a parasi teritoriile africane pana in anul 1957, cand si-a facut aparitia in Portugalia si apoi, in 1958, in Spania. Sursele de infectie incriminate au fost resturile alimentare de la un vagon restaurant, respectiv de la un avion venit din Angola.

Primele focare au fost repede lichidate, efectivele fiind declarate asanate. Nebanuindu-se cat de grava este noua boala, masurile au fost insuficient de drastice, astfel ca aceasta a reaparut in anul 1960, cand a scapat de sub control, s-a extins si nu a mai putut fi lichidata din Peninsula Iberica timp de 30 de ani, dupa ce a produs pierderi imense.

In anul 1964, PPA a aparut si in Franta, in 1967 in Italia, si apoi in mai multe tari din Vestul Europei, dar de peste tot a fost eradicata prin masuri prompte si drastice, cu exceptia Sardiniei.

Intre 1970 si 1984 a fost prezenta si in cateva tari din America Latina, de unde de asemenea a fost eradicata dupa mari pierderi, inclusiv multe sute de mii de porci ucisi, dupa care a urmat o liniste epidemiologica pana in 2007 cand, subit, si-a facut din nou aparitia - nu se stie exact cum - tocmai in Georgia unde, nefiind recunoscuta si combatuta suficient de prompt, in scurt timp a cuprins aproape toate districtele tarii. In aceste conditii, nu este de mirare ca in continuare a fost semnalata in mai multe tari limitrofe Georgiei, foste republici sovietice, inclusiv Rusia.

De natura sa alarmeze serios organele competente din Romania a fost semnalarea PPA, in anii din urma, in tari aflate in apropierea Romaniei (Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Belarus, Tarile Baltice si chiar in Republica Ceha).

In aceste conditii, in anul 2016 s-a activat Programul National de Contingenta, pregatit din timp de ANSVSA, impreuna cu Manualele Operationale (2016) care prevad in amanunt, pe sute de pagini, toate masurile care trebuie luate in caz de aparitie a bolii.

Fac observatia ca, in situatia data, aparitia bolii in tara noastra era previzibila. Numai data si locul nu erau cunoscute. Pentru aparitia in Delta existau o serie de circumstante intrunite in mod natural. Asa ca nicio mirare ca PPA si-a facut aparitia anul trecut si in Romania, mai intai in 3 judete din N-NV, care se pare ca au fost intre timp lichidate, si apoi, in vara aceasta, la granita de Est, unde a facut deja ravagii.

Cum se manifesta boala? Ce trebuie sa observe un taran care creste cativa porci in gospodarie? Cat de grava este (in cat timp survine moartea, care este rata mortalitatii)?

In principal se manifesta la inceput prin febra (41,5- 42 grade C), care poate trece neobservata in lipsa altor simptome. Abia dupa cateva zile se remarca disparitia poftei de mancare, abatere si pete rosii (hemoragice) pe piele. Nu cred insa ca este bine sa incurajam proprietarii de animale sa incerce sa diagnosticheze ei PPA diferential fata de alte boli oarecum asemanatoare, pe baza cunoasterii simptomelor, pentru ca se pot usor comite erori regretabile.

Este suficient daca proprietarii remarca starea de abatere si reducerea apetitului la unul dintre porci ca sa trebuiasca sa anunte imediat medicul veterinar concesionar, care stie ce trebuie facut in continuare. In niciun caz sa nu sacrifice de necesitate porcul suspect (!), asa cum uneori se mai intampla.

Gravitatea si aspectul clinic al bolii difera mult de la un exemplar la altul, dar sfarsitul obisnuit este moartea, dupa putine zile la inceputul epidemiei si dupa mai multe zile sau saptamani in formele subacute si cronice din focarele vechi. Din pacate, exista si rare cazuri de porci infectati la care boala nu se manifesta clinic. Aceste exemplare sunt cele mai periculoase din punct epidemiologic, pentru ca implica cel mai mare risc de diseminare a virusului, prin valorificarea lor ca si cum ar fi animale sanatoase.

Cum apar focarele, care sunt principalii transmitatori? La ce alte animale se mai transmite boala? Si cat timp dupa deces cadavrul unui porc bolnav continua sa fie o sursa de infectie? Cat de vinovati sunt porcii mistreti si cat de responsabili sunt oamenii care vin in contact cu porcii bolnavi (de exemplu cei costumati care vin sa ridice cadavrele, dar calca apoi cu cizmele prin alte locuri si localitati)?

Sa o luam pe rand, pentru ca aici avem de fapt 6 intrebari. Modalitatile sunt foarte numeroase, sunt pe larg descrise in toate sursele stiintifice de informare specifice (inclusiv in lucrarea mea publicata inca din 9 septembrie 2017 pe pagina proprie de web www.radumogamanzat.ro si in 14 septembrie 2017 pe pagina Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. In cele ce urmeaza acestea pot fi sumarizate, foarte pe scurt, in doua grupe.

Prima grupa se refera la transmiterea prin contact direct, intre porcii din acelasi padoc sau gospodarie. Aceasta se poate realiza prin consumul de furaje contaminate de alti porci, cohabitanti, deja infectati sau prin intermediul capuselor cu cuticula moale (Ornithodoros), care sunt foarte periculoase pentru ca sunt capabile sa intretina virusul ani de zile, chiar si dupa indepartarea porcilor, multiplicandu-l si transmitandu-l la stadiile urmatoare de metamorfoza. Paduchii au fost incriminati mai putin, iar tantarii si alte insecte zburatoare nu sunt transmitatori activi, putand doar sa mute mecanic virusul, pe corpul lor.

A doua grupa se refera la difuzarea virusului la distante - mai mici sau chiar foarte mari- pe diverse cai.

In mod curent aceasta se realizeaza prin:

1) Transferul de porci domestici aparent sanatosi dar infectati, ca si prin mijloacele de transport al acestora.

2) Migrarea porcilor mistreti pe distante uneori de zeci de kilomeri. Acestia pot elimina virusul prin toate excretiile si secretiile pana la 400 de zile, dar pot fi si diseminatori de capuse infectate, locurile prin care au trecut devenind sursa de infectie pentru alti porci, mistreti sau domestici sanatosi. Porcii mistreti pot sa intretina virusul la infinit prin contaminare intraspecifica, in cadrul populatiei respective de mistreti, din care virusul nu dispare spontan.

3) Omul, care nu face nici boala si nici infectii asimptomatice, poate fi totusi un important agent de difuzare a bolii timp de luni de zile, fie prin deseurile rezultate de la prelucrarea sau consumul in gospodaria proprie a carnii infectate, refrigerata sau congelata, fie prin produsele afumate sau saramurate provenite de la porci sacrificati de necesitate, care pot fi transportate la distanta, uneori pe scara intercontinentala.

O ipoteza inca neinvestigata de cercetatori dar, dupa parerea mea, teoretic posibila (omul este omnivor, ca si porcul), si care deci cred ca nu poate fi respinsa apriori, ar fi ca oamenii care au consumat carne sau produse infectate sa transporte pasiv virusul in intestine si apoi sa-l elimine prin dejectii in alta locatie (citeste mai multe pe www.radumogamanzat.ro).

Ca receptivitate la boala, singurele specii sensibile cunoscute sunt porcii domestici si cateva specii de porci salbatici.

Durata supravietuirii virusului in mediul ambiant si in produse variaza foarte mult, in functie de numerosi factori fizici, chimici si biologici. In general, virusul PPA este socotit ca unul dintre cei mai rezistenti virusi. Duratele maxime de rezistenta sunt mai mari daca virusul este inglobat in materii organice cu pH cat mai aproape de neutru, la temperaturi scazute (saptamani-luni la temperatura frigiderului, luni-ani la congelator) . In functie de toate acestea, virusul rezista in mediul ambiant intre 6-12 luni, dar in corpul capuselor rezista mult mai mult.

Este sensibil la numeroase substante dezinfectante, inclusiv la cele clasice si, de retinut ca foarte important este ca e foarte sensibil la temperaturi de numai 60-62 grade C (cateva zeci de minute) relativ usor de realizat practic in procesul de neutralizare a focarelor de boala.

Desigur ca diseminarea bolii de catre vizitatori, indiferent cum sunt ei costumati, dintr-o curte contaminata spre alte curti si efective este posibila si chiar probabila, daca nu se iau toate masurile de decontaminare cunoscute la parasirea unei curti contaminate, ceea ce imi este greu sa cred ca nu se face. Mai riscanta din punct de vedere al raspandirii bolii, si mai greu de rezolvat practic, este parasirea fara decontaminare a unei curti cu porci aparent sanatosi, dar in realitate infectati.

Cum e afectat omul daca consuma carnea unui porc bolnav de pesta porcina africana (de exemplu in carnati sau in alte preparate facute intr-o gospodarie)?

Omul nu este afectat in niciun fel de virusul PPA, dar daca animalul a fost bolnav de PPA, carnea este improprie consumului, asa cum sunt improprii carnea si produsele oricarui animal bolnav de orice boala, febril si cu leziuni septicemice.

Cum pot fi stinse focarele? Care sunt pasii, etapele? Cum se face corect deparazitarea/dezinfectarea? Care sunt riscurile daca arunci un astfel de cadavru in apa raului sau ingropi porcul in pamant, fara sa il incinerezi? Incendierea culturilor prin care au trecut animalele bolnave este o masura necesara/obligatorie?

Din nou avem vreo 5 intrebari distincte. Raspunsurile sunt prezentate foarte pe larg in mai multe documente elaborate de mult timp, de Comisia Europeana, ca si de alte organisme internationale, dar si, mai recent, in Programul de Contingenta al Romaniei pentru PPA, al Manualelor Operationale pentru Interventia in Focarele de PPA si a altor documente care cuprind transpunerea in legislatia noastra a prevederilor elaborate de organisme internationale, avand in vedere si experienta tarilor care s-au confruntat deja cu aceasta maladie.

Sunt prezentate pas cu pas, in cele mai mici detalii, masurile de urmat, ca si interdictiile, binecunoscute de organele competente. Mentionez ca un complex de cresterea porcilor bine condus este cu mult mai usor si mai eficient protejat decat acelasi numar de porci aflati in gospodariile populatiei din zona.

Cadavrele aruncate pe camp sunt izvoare generatoare de noi focare de boala aproape sigure timp de mai multe saptamani sau luni, daca moartea a survenit ca urmare a infectiei cu virusul PPA.

Si mai periculoase sunt cadavrele presupus infectate aruncate pe cursul unor ape. Acestea intra in autoliza, se umfla, plutesc si disemineaza virusul la distanta.

La ultima intrebare, referitoare la necesitatea sau obigativitatea incendierii culturilor, nu se poate raspunde pur si simplu cu da sau nu. De la caz la caz. Daca exista certitudinea ca printr-o cultura oarecum circumscrisa a trecut recent o turma de mistreti foarte probabil infectati, atunci actiunea ar putea fi justificata, desi exista si alternative. Daca se gaseste un mistret mort intr-o cultura, presupunand ca se poate intui din ce directie a venit, nu se poate sti si de la ce distanta si care a fost ruta parcursa de turma cu care a venit.

Daca nu exista certitudinea ca este vorba de situatii particulare, in care incendierea este foarte temeinic justificata, trebuie avut in vedere riscul provocarii unor incendii extinse, scapate de sub control, distrugerea ecosistemului local si eventual pierderea unei recolte, ca sa nu mai punem la socoteala si posibila inutilitate a actiunii.

Cum pot fi protejate teritorii intinse, greu de controlat, cum ar fi Delta Dunarii, malurile Dunarii sau padurile?

Raspunsul corect ar putea sa fie: Respectand cu strictete prevederile stipulate in documentele existente mentionate la punctul 5 si dispozitiile curente emise de ANSVSA. Pe langa acestea, personal as sugera unele amendamente, care ar putea fi supuse discutiei in Consiliul Stiintific al ANSVSA si avizului factorilor decidenti, pentru ca s-ar putea sa se intampine si multe obiectii.

Prima sugestie ar fi ca pentru o perioada definita de timp sa fie vanati toti porcii mistreti din judetele (sau zonele) aflate la granita terestra cu tari in care exista boala. Ecologistii pot fi linistiti ca prin disparitia mistretilor dintr-un teritoriu nu se vor produce dezechilibre ecologice, iar daca se considera ca fondul de vanatoare ar fi prin aceasta grav stirbit, e bine sa se stie ca la mistreti acesta se reface rapid. Riscul major care ar trebui neaparat evitat ar fi ca unele exemplare, eventual tocmai cele care, aflate intr-o stare sanitara mai precara, sunt mai usor de impuscat, sa fie braconate, cu pastrarea carnii pentru consumul propriu al vanatorilor respectivi.

O alta sugestie ar fi ca proprietarii carora le sunt confiscati porcii in vederea lichidarii sa fie despagubiti pe loc, din fondul de rezerva al prim-ministrului, pus la dispozitia organelor locale, urmand ca banii sa fie ulterior recuperati de guvern de la UE. Fara fel de fel de comisii de evaluare, cantariri si vrafuri de documente jusiticative.

Sunt convins ca suma eventualelor exagerari sau inexactitati in aprecierea valorii compensatiilor cuvenite ar fi insignifianta comparativ cu daunele multiple care ar fi provocate din cauza taraganarii birocratice a lucrurilor.

Cum si cand pot fi limitate pagubele, impactul economic, si cat de repede trebuie sa se intervina la nivel de autoritati dupa aparitia focarelor?

Pagubele pot fi corect evaluate numai dupa ce difuzarea bolii a fost stopata. Stim insa, din experienta altor tari, ca acestea sunt uriase, pentru ca nu se rezuma doar la valoarea animalelor ucise si distruse, ci si la perturbarea vietii sociale, a activitatilor economice de productie si comerciale, deturnarea unor destine etc.

Nu se poate previziona nici cat va dura pana cand efectele negative ale evolutiei PPA intr-un teritoriu vor fi sterse. Oricum, putem vorbi de luni sau ani de zile, dar au fost si situatii cand, dupa ce un teritoriu sau o tara au fost declarate asanate la un moment dat si li s-a atribuit statutul de indemne, cu reluarea tuturor activitatilor in mod normal, boala a reizbucnit dupa 2-3 sau mai multi ani.

Amploarea pagubelor generale depinde de mai multi factori, dar sunt strans legate in primul rand de extinderea epidemiei, iar aceasta din urma depinde de promptitudinea stabilirii diagnosticului dupa prima aparitie a bolii si, in continuare, de operativitatea, seriozitatea si scrupulozitatea cu care actioneaza toti reprezentantii structurilor statului, ale caror obligatii sunt precizate in Manualul Operational si in celelalte acte normative.

Orice taraganare sau superficialitate in implementarea masurilor necesare stoparii evolutiei bolii ar putea avea urmari dezastroase.

Cum poate fi prevenita aparitia acestei boli intr-o localitate in care nu si-a facut inca aparitia? Care sunt regulile de igiena care ar trebui respectate de toata lumea pentru a se limita extinderea?

Pentru prevenirea aparitiei PPA se aplica un complex de masuri cuprinse in Legea sanitara veterinara nr 60/1974, actualizata in 2018, impreuna cu cele pentru alte epidemii numite "majore", ca si in mai multe ordonante guvernamentale si ordine ale ANSVSA. Combaterea bolii (controlul) se face in baza asa-numitului Plan de contingenta, actualizat la fiecare 5 ani (ultima data in februarie 2016), care cuprinde in amanunt vastul numar de masuri (reguli) obligatorii de urmat, in doua manuale operationale, unul pentru porcii domestici si altul pentru mistreti.

Populatia trebuie sa fie instruita privind indatoririle ce ii revin, medicii veterinari fiind responsabili pentru diagnosticul prompt al bolii si informarea tuturor factorilor administratiei de stat abilitati prin lege sa conlucreze activ cu organele sanitar veterinare, in vederea limitarii extinderii si a stingerii focarelor.

Medicii veterinari au datoria sa instruiasca populatia, cu rabdare si tenacitate, dar si sa verifice respectarea tuturor prevederilor legale de catre populatie, iar organele administrative de stat abilitate in mod concret prin actele normative mentionate vor conlucra activ cu medicii veterinari pentru impunerea respectarii prevederilor legale.

Cum si in cat timp au rezolvat problema alte tari, la ce ar trebui sa ne asteptam in continuare?

Durata necesara altor tari pana la reindemnizarea de PPA a variat foarte mult, dependent de promptitudinea diagnosticului si a implementarii complexului de masuri, de constiinciozitatea cu care este urmata aplicarea acestora, dar si de complexitatea situatiei. In functie de toate acestea, in unele tari sau zone geografice, PPA a fost declarata eradicata dupa cateva saptamani sau luni, in altele dupa catva ani, iar in altele dupa zeci de ani sau pur si simplu nu a mai putut fi eradicata pana astazi.

In general, tarile din Europa de Vest s-au descurcat relativ bine si repede, cu exceptia Spaniei si Portugaliei, iar in Sardinia PPA mai persista inca. Din pacate, astazi situatia este mai grava in partea opusa a Europei, adica in tarile situate la nord, nord-vest si la vest de tara noastra, incepand cu cele cu care ne marginim si care continua sa ramana o amenintare pentru Romania.

Cum comentati felul in care au reactionat autoritatile noastre in ultimul an, cunoscute fiind experientele altor state si recomandarile Comisiei Europene? S-a gresit/se greseste undeva?

Trebuie recunoscut ca sitatia noastra este cu mult mai grea si mai complicata decat a oricarei alte tari din Vest in care ar aparea sau reaparea boala, dar care nu are granita cu alte tari contaminate.

Cu toate acestea, apreciez ca autoritatile s-au achitat onorabil in indeplinirea obligatiilor ce le revin prin legislatie, dovada si lichidarea operativa a focarelor aparute in cele 4 judete din vestul tarii.

Problema ramasa deschisa este aceea a stoparii migratiei mistretilor. Faptele au aratat insa ca in extremitatea vestica a Romaniei, date fiind particularitatile geografice si socio- economice ale zonei, situatia este cu mult mai complicata. Migratiile necunoscute ale porcilor mistreti din zonele respective si restrictiile privind vanarea acestora, ca si obiceiul din zona de a lasa porcii liberi la pasunat in teritorii posibil contaminate cu virusul PPA si infestate cu capuse de catre porcii mistreti - cu referire speciala la Delta - au constituit desigur, si vor continua sa constituie, un risc major al aparitiei de noi focare.

De asemenea, tinerea sub supraveghere permanenta a situatiei gospodariilor, mai ales a celor dispersate in zona, este dificila si va ramane un factor de risc si dupa stingerea unor focare. Nu detin date in acest sens, dar cred ca este mai mult decat probabil ca de aceasta data ne-am gasit in situatia atipica in care aplicarea riguroasa a unor legi este blocata de intentia de respectare a altor legi.

Doua exemple in acest sens, care au putut fi de natura sa contribuie la intarzierea actiunilor, ar fi nelichidarea rapida a tuturor porcilor mistreti din zona si neachitarea operativa, onesta si nebirocratica a pretului porcilor confiscati in vederea distrugerii lor, ceea ce a putut determina populatia nemultumita sa recurga, in unele cazuri, la sacrificarea in curte sau transportarea porcilor vii, a carcaselor sau produselor spre alte localitati, diseminand si mai mult boala.

In fine, subliniez inca o data, ca in complexul tuturor masurilor de prevenire si combatere a PPA, doua masuri sunt esentiale:

1) Identificarea si eliminarea oricarei posibilitati de difuzare a infectiei prin intermediul unor alimente provenite de la porci infectati si

2) Eliminarea din fondul de vanatoare -temporar-, prin impuscare si distrugere a intregului efectiv de porci mistreti din tara, dat fiind ca PPA continua sa se extinda de la o saptamana la alta, amenintand sa devina unul dintre cele mai mari dezastre economice din istoria tarii.

Acest lucru este insa mai usor de spus decat de facut. Abandonarea cadavrelor pe sol sau braconarea acestora ar avea un efect contrar celui scontat. Din aceasta cauza cred ca efectivele de medici veterinari si vanatori ar trebui de urgenta intarite prin noi forte. Ca o parere pur personala, desigur subiectiva si deci criticabila, ar fi ca sursa acestor forte ar putea sa o constituie enormul efectiv de jandarmi de care dispune Guvernul.

Personal marturisesc ca m-am ingrozit in data de 10 august cand am vazut cum s-a innegrit ecranul TV din cauza puhoiului de jandarmi care au invadat Piata Victoriei. M-am speriat groaznic pentru ca era clar ce va urma si pentru ce au fost adusi acolo vlajganii aceia inarmati si echipati ca niste extraterestri. Nu stiu daca scopul lor a fost numai sa-i snopeasca in bataie pe manifestanti sau si sa bage groaza in noi, populatia care se uita infricosata la televizor, si in eventualii noi amatori de proteste, dar stiu sigur ca daca acestia, in loc sa-i vaneze pe romani, ar fi fost mobilizati sa participe la vanatoarea si ecarisarea mistretilor, situatia privind extinderea PPA nu ar fi fost atat de grava astazi.

Facand "un exercitiu de imagine" (cum ar spune o bine cunoscuta intelectuala, reprezentanta de vaza a poporului roman) peste noapte am visat manifestatia respectiva dar fara participarea vreunui jandarm (acestia preferand vanarea mistretilor in locul manifestantilor), in timp ce zidurile cladirii Guvernului erau aparate (de batausii din randul manifestantilor) de un lant dens de reporteri si ziaristi, "inarmati" pana in dinti cu aparate de filmat si fotografiat. Chiar, oare cum ar fi fost daca era adevarat?

Cineva a propus sa fie strict interzisa cresterea porcilor in gospodarii, sa ramana in Romania doar marile ferme si complexuri. Credeti ca este o idee buna pentru restrangerea pericolului, macar timp de cativa ani?

Pentru restrangerea pericolului de difuzare a bolii categoric ca ar avea efecte favorabile, cu conditia sa fie lichidati concomitent si toti porcii mistreti. Este un adevar incontestabil ca porcii dintr-un complex modern pot fi protejati cu mult mai bine decat acelasi numar de porci aflati raspanditi in gospodariile populatiei.

Ma indoiesc insa ca o asemenea intrdictie ar fi recomandabila astazi in Romania, data fiind situatia sociala si economica a majoritatii locuitorilor din zonele rurale mai putin dezvoltate, pentru care cresterea porcilor este inca o importanta sursa de subzistenta. Asa ceva se va produce de la sine, cu timpul, pe masura ce nivelul de trai al oamenilor va creste.

As putea exemplifica cu situatia observata de mine intr-o comuna bogata din jud. Timis, pe care o cunosc mai bine: La inceputul anului 1990, pe o singura strada din comuna existau vreo 40 de vaci si cate 2-4 porci in fiecare gospodarie. Astazi nu mai exista nicio vaca si foarte rar cate 1-2 porci. Oamenii spun ca nu mai merita sa creasca porci, iar pentru sarbatori cumpara carcase din comert.

Mai alarmanta mi se pare stirea data zilele acestea la TV conform careia abatoarele si supermaketurile din Romania isi permit sa boicoteze fermele noastre libere de PPA, fara discernamant si fara a consulta factorii de specialitate privind conditiile in care achizitiile de la fermele romanesti sunt posibile fara riscuri.

Are cineva interesul sa fie ruinate si complexurile noastre de crestere a porcului - unele foarte moderne -, in favoarea importurilor? Am ajuns oare un sat fara caini? Oare nu stim sa rezolvam o problema relativ simpla cum este aceasta, de exemplu cu o ordonanta guvernamentala de urgenta, data la lumina zilei, prin care sa se suspende temporar importurile de porci vii sau carcase, ceea ce i-ar determina pe boicotatori sa faca coada la portile fermelor romanesti pentru a achizitiona, prelucra si comercializa (desigur ca in anumite conditii) porci din zonele si fermele romanesti, indemne (libere, n.red.) de PPA?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre pesta porcina africana Romania
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 9120 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Se dea Domnul ca porcii din PSD, din cauza pestei porcine sa cada.

Cind te porti ca porcul, ca porcul crapi.

 

Belinache si cu Slugarel au pete rosii de cateva zile

I-as intreba de febra, da' zice doctorul ca nu trebuiie sacrificati pana nu se pronunta specialistii.
- Specialistii de la ICCJ se vor pronunta in curand.

porcimea politica e cea mai periculoasa....

specia porcina Dragnea Jr si Sr este f periculoasa, netratabila la furt si escrocherii masive din banul public si al UE...se recomanda abatarea prin impuscare in ceafa lor groasa ca si obrazul cu piele de talpa de bocanc

Interesant articol

Se vede sa prof.dr. Radu Moga Manzat face parte din clasa specialistilor atat de urata de PSD-ALDE.Au ei cei din PSD-ALDE 'specialisti' lor!!!
Citesc si citesc pana ajun la :
"Ca o parere pur personala, desigur subiectiva si deci criticabila, ar fi ca sursa acestor forte ar putea sa o constituie enormul efectiv de jandarmi de care dispune Guvernul."
Se continua cu Jandarmiada.
Se revine la cresterea animalelor in gospodarii.Nu prea mai cresc oamenii animale ca avem supmarketuri.
A fost sau nu adusa la noi pesta porcina de firmele specializate din vest?
Nu stiu.
Stiu insa ca intregi sectoare economice au fost distruse deliberat pentru ca vestul sa poata sa isi vanda produsele .Ex Petrochimia.

 

Ha,ha,ha!

Mai nene te intreb si eu ceva!Citi oameni au murit de pesta asta porcina?Desigur ca d-l Minzat n-a fost afectat el nefiind porc.Toti stim ca loboda si matraguna sunt si ele otravitoare.Le-am stirpit vreodata?Cunoastem la fel de bine ca si comunismul este otravitor pentru multi oameni.L-am stirpit?Mai lasati-ma cu gripa aviara sau cu ..boala vacii nebune..aici d-l Minzat este in pericol de deces fortat.Natura isi va regla cursul singura.Cei ce nu mai doresc sa manince porc sa manince...ciuperci.



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor