Gazprom ar putea participa la construirea unei conducte de petrol intre Romania si Serbia

Departamentul pentru Energie analizeaza participarea companiei sarbe NIS Gazprom Neft, detinuta de grupul rus Gazprom, la constructia unei conducte de petrol intre orasele Pitesti si Pancevo (Serbia) care sa interconecteze retelele pentru transportul petrolului dintre Romania si Serbia.

"Analizam participarea NIS Gazprom Neft in proiectul oleoductului Constanta-Pancevo, la constructia tronsonului conductei Pitesti-Pancevo. Dupa retragerea Croatiei din proiectul PEOP, Romania si Serbia au sustinut necesitatea dezvoltarii proiectului intr-un nou concept, pe sectiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentand, de fapt, interconectarea sistemelor nationale de transport al petrolului ale celor doua tari", a declarat Corneliu Condrea, directorul Directiei de titei si gaze din Departamentul pentru Energie.

Proiectul conductei de petrol dintre Pitesti si Pancevo este o varianta scurtata a fostului PEOP (Pan European Oil pipeline), care viza transportul titeiului din portul Constanta pana in Trieste (Italia). In 2007, Comisia Europeana propunea chiar extinderea acestei conducte pana in Marsilia (Franta).

Este pregatita Romania in cazul in care se opreste furnizarea gazului? Ce spune ministrul Nicolescu

PEOP urma sa aiba o lungime de 1.400 kilometri, care sa transporte petrol din bazinul caspic catre Constanta si apoi in portul italian Trieste. La acea data, punerea in functiune a conductei era preconizata pentru 2012, costul investitiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduc dependenta Uniunii Europene fata de livrarile de petrol din Federatia Rusa si tarile din Orientul Mijlociu. In 2010, era avansata posibilitatea includerii Gazprom in proiect.

Croatia, Romania, Serbia, Slovenia si Italia au semnat in 2007 un acord pentru constructia PEOP. La doar doi ani insa de la semnarea acestui acord, Italia, Croatia si Slovenia au renuntat la proiect, astfel ca singurele tari inca interesate de investitie, Romania si Serbia, au reevaluat proiectul si au stabilit o noua ruta, Constanta-Pancevo, care a fost si modificata, respectiv Pitesti-Pancevo.

De ce ar putea continua proiectul

Potrivit lui Condrea, printre considerentele in favoarea continuarii acestui proiect se numara interesul companiei sarbe NIS, controlata de Gazrom, de a dezvolta o ruta de aprovizionare cu titei eficienta pentru rafinaria sa din Pancevo.

Unitatea din Pancevo are o capacitate anuala de rafinare a titeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiata de nivelul de 5 milioane tone al rafinariei Petromidia, detinuta de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe langa realizarea proiectului constructiei unei conducte pentru transportul titeiului pe relatia Constanta-Pitesti-Pancevo, este pusa in discutie si asigurarea livrarilor si depozitarii carburantilor produsi la rafinaria din Pancevo, care vor conferi, pe langa dezvoltarea unui proiect de importanta regionala, si extinderea investitiilor companiei NIS Gazprom Neft in Romania", a adaugat Condrea.

Compania NIS Petrol, controlata tot de Gazprom, a inceput in urma sa construiasca benzinarii in Romania si vizeaza ca dupa 2015 sa aiba 120 de statii si o cota de 10% pe piata distributiei de carburanti.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat in cursul lunii februarie ca partea rusa va adopta o decizie privind implicarea in dezvoltarea unui proiect de transport al titeiului prin conducta pe traseul Constanta-Pancevo ulterior elaborarii studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...