Cat de riscant e pentru Romania sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda cu chinezii?

Nuclearelectrica a semnat, miercuri, un acord cu China General Nuclear Power Corporation (CGN) in vederea constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

In mod normal, cu totii ar trebui sa ne bucuram ca statul a facut un nou pas spre extinderea singurei centrale nucleare din tara. Din pacate, e posibil ca acordul semnat astazi sa ascunda si o serie de capcane, au declarat surse consultate de Ziare.com.

Documentul semnat miercuri de Nuclearelectrica si CGN se numeste "acord al investitorilor in forma preliminara".

Acesta prevede, printre altele, infiintarea, in urmatoarele 60 de zile, a unei companii de tip joint venture, in care - potrivit unei strategii lansate in 2014 - actionari majoritari ar trebui sa fie chinezii, in vreme ce statul va fi minoritar. Compania ar urma sa fie cea care se va ocupa de constructia reactoarelor 3 si 4, cu finantare din partea chinezilor.

Potrivit unui studiu de fezabilitate intocmit in anul 2012, constructia reactoarelor ar urma sa coste 6 miliarde de euro si sa dureze 6 ani de la momentul in care chinezii vor decide ca merita sa se apuce, efectiv, de treaba.

Interesul tarii noastre este ca aceste reactoare sa fie gata cat mai repede. Motivul: in anii care vin, multe dintre grupurile de productie a energiei pe baza carbune se vor inchide, din cauza ca nu vor mai respecta cerintele de mediu impuse de UE. In plus, in 2026, Nuclearelectrica isi va opri unul dintre cele doua reactoare, timp de 2 ani, pentru a-l moderniza.

In aceste conditii, cu cat vom avea mai repede inca doua reactoare care sa produca masiv energie - scazandu-ne dependenta energetica fata de rusi - cu atat ne va fi mai bine.

Ministrul Energiei, Anton Anton (ALDE), si vicepremierul Viorel Stefan (PSD) au sustinut ca s-a negociat din greu pentru acordul cu chinezii semnat miercuri si ca el va contribui la asigurarea securitatii energetice a Romaniei.

Deputatul PNL Virgil Popescu - vicepresedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor - sustine, insa, ca acordul ar putea contine o serie de capcane.

"Eu am adresat public Ministerului Energiei o serie de intrebari, la care inca nu am primit raspuns. Sunt de acord ca acordul semnat astazi trebuie sa aiba un caracter secret, dar chiar si asa, cateva lucruri tot ar trebui lamurite.

Inainte de toate, se pune problema sigurantei. Reactoarele vor folosi tehnologia CANDU (CANada Deuterium Uranium) ca si cele doua pe care le avem deja. Cu toate astea, acestea nu vor fi construite de cei care au dezvoltat tehnologia, ci de chinezi. Suntem siguri ca acestia au suficient know-how? Cum s-a stabilit acest lucru? Vorbim, totusi, despre tehnologie nucleara, nu ne putem asuma riscuri...

Apoi, intrebarea este: presupune acest acord vreo exclusivitate pentru partea chineza? Putem alege si alta sursa de finantare sau depindem integral de finantarea asigurata de ei? Vor avea exclusivitate pe furnizarea echipamentelor pentru reactoarele 3 si 4? Nu stim...

In plus, haideti sa presupunem ca maine ne razgandim si alegem sa construim reactoarele in regie proprie, fara chinezi. Vom putea denunta acordul, fara sa le platim? E un aspect pe care, zic eu, ar trebui sa il cunoastem...", a declarat Virgil Popescu pentru Ziare.com.

Totodata, deputatul PNL sustine ca valabilitatea documentelor care au stat la baza semnarii acestui acord e discutabila.

"Consiliul Superior de Aparare a Tarii (CSAT) si-a dat acordul pentru constructia reactoarelor cu partenerul chinez. Dar a facut-o in anul 2015. Intre timp, CGN a fost acuzata de spionaj in SUA. Ar mai fi emis si astazi, in aceste conditii, CSAT aviz favorabil? Ar fi interesant de stiut!", a mai spus Virgil Popescu pentru Ziare.com.

CGN a fost acuzata de spionaj industrial in SUA, in 2016. Potrivit americanilor, un inginer cu functie de conducere al companiei chineze ar fi sustras fara drept, in folosul Chinei, vreme de 19 ani, informatii privind tehnologia nucleara din SUA.

Cum ne-am procopsit cu chinezii si cat ne-ar putea costa

De fapt, finalizarea reactoarelor 3 si 4 - construite in proportie de 15% si respectiv 14% inca din vremea comunismului - parea sa fi intrat in linie dreapta inca din anul 2008. La acel moment, Nuclearelectrica infiintase, impreuna cu mai multi investitori mari ca GDF Suez, CEZ si ArcelorMittal, o companie numita Energonuclear. Aceasta urma sa finalizeze reactoarele.

S-au intocmit, la acel moment, documentatii si s-a vorbit despre investitii. Din pacate, din cauza ca nu s-au inteles nici cu statul, nici intre ele, marile companii s-au retras din Energonuclear, rand pe rand.

In anul 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a ales sa incerce sa construiasca cele doua reactoare, la Cernavoda, impreuna cu un concern numit China General Nuclear Power Group (CGN) . In 2014 s-a semnat un memorandum cu investitorii chinezi si au inceput negocierile pentru realizarea celor doua noi reactoare.

Apoi, asupra intregului proiect s-a asternut linistea. Doar din cand in cand cate un om politic dornic de imagine mai anunta ca la masa negocierilor se fac progrese remarcabile.

Abia in 2018 problema a fost repusa pe tapet, iar Ministerul Energiei si-a arogat meritele pentru negocierile intense care au dus la semnarea acordului dintre Nuclearelectrica si CGN.

La acest moment - desi se asteapta ca asocierea cu CGN sa fie una de succes - statul roman considera ca investitorii chinezi nu isi vor scoate banii din constructia reactoarelor. In consecinta, Ministerul Energiei a propus, la jumatatea lunii martie, ca Romania sa ii subventioneze pe chinezi, vreme de 10 ani.

Aceaste subventii - a caror valoare ar urma sa ajunga si la aproape 400 de milioane de euro pe an - ar urma sa se faca prin acordarea de Contracte de Diferenta (prin care statul se angajeaza sa dea bani pentru ca le garanteaza chinezilor un pret dinainte stabilit al energiei, pentru perioada 2030-2040, indiferent de preturile pietei).

Deputatul Virgil Popescu (PNL) sustine ca, in loc sa aleaga acest drum indoielnic, statul ar fi putut cauta alti parteneri si alte surse de finantare pentru a construi reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. Dar n-a facut-o. In aceste conditii, la acest moment nu ne mai ramane decat sa vedem cum va evolua parteneriatul cu chinezii.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...