Ziare.com
Crestem Romania BIO
Cultiva de 13 ani catina bio si a fost curtat si de elvetieni: Nu m-am imbogatit, dar oamenii se bucura de produsele mele (Video)
Nemultumit ca nu prea gasea alimentele sanatoase in comert, un intreprinzator din Prahova a hotarat, in urma cu 13 ani, sa le produca singur, in regim bio. Nici macar nu banuia atunci cat de greu urma sa ii fie, dar nici cat de multa satisfactie avea sa ii aduca acest tip de agricultura.

Desi comertul cu materiale de constructii ii ocupa deja aproape tot timpul, Ion Petre a decis, in anul 2006, la varsta de 35 de ani, sa se apuce si de agricultura. Avea niste pamant mostenit de la tata, in comuna Brazi din judetul Prahova. In plus - mult mai important - Ion Petre tocmai isi stabilise un tel clar pe care voia sa-l atinga, lucrandu-si campul.

"Inainte sa fiu producator, am fost doar simplu consumator, la fel cum sunt cei mai multi dintre oameni. Si asa - simplu consumator fiind - ma nemultumea sa gasesc in comert mai mult alimente care, desi scumpe, erau de o calitate indoielnica. Mi-am spus atunci ca merita si romanul sa gaseasca pe raft un produs sanatos, pe care sa-l consume cu incredere.

M-am documentat mult, m-am gandit si, pana la urma, am decis sa cultiv catina. M-au impresionat proprietatile plantei si ale produselor care se pot obtine din ea. Nici nu stiam pe atunci ce inseamna agricultura ecologica. Stiam doar ca vreau sa fac produse sanatoase, fara chimicale, pe care atat familia mea, cat si toti ceilalti oameni care urmau sa cumpere de la noi sa le consume cu folos"
, isi aminteste Ion Petre.

Primii 3 ani au adus munca, drumuri si cheltuieli

De la gand la fapta n-a fost decat un pas. Intreprizatorul s-a dus la Statiunea de Cercetare de la Bacau, de unde a cumparat de vreo 10.000 de lei butasi de catina pentru un hectar de plantatie. Apoi, in plin an secetos - in care pamantul, de altfel deosebit de fertil, crapa si se sfarama - a plantat butasii, exact asa cum ii indicasera specialistii de la statiune.

In consecinta, cu toata uscaciunea solului, butasii s-au prins, au inceput sa creasca si s-au transformat, curand, in tufe luxuriante si tepoase. Ion Petre a cosit in jurul acestor tufe, ori de cate ori a fost nevoie, ca sa nu le lase prada buruienilor. In plus, din timp in timp, a scurtat crengile pline de tepi.

Uneori, a reusit sa faca totul singur sau impreuna cu familia. Alteori a fost nevoit sa plateasca oameni care sa-i munceasca la catina.

De cum a aflat ca Ion Petre cultiva catina curata, fara erbicide, pesticide si fungicide, un specialist in agricultura de la Bacau l-a sfatuit sa isi certifice plantatia in regim bio. Asta, doar asa, ca sa aiba si viitorii clienti garantia ca aceasta catina produsa la Brazi este, intr-adevar, obtinuta fara tratamente neprietenoase cu mediul si cu sanatatea omului.

Constient ca oricum in primii trei ani plantatia nu-i va aduce niciun venit, ci doar cheltuieli (catina rodeste abia in al patrulea an de la plantare - n.red.), Ion Petre a decis sa mai scoata din buzunar inca vreo cateva mii de lei pe an si a certificat-o, cu ajutorul societatii Austria Bio Garantie.

Usor nu i-a fost fermierului, din cauza ca, pentru a obtine documentele necesare certificarii, a fost obligat sa bata la usile multor functionari plictisiti.

La un moment, ajuns la capatul rabdarii de refuzurile statului de a-l ajuta, Ion Petre isi aminteste ca a intrat cu drujba pe plantatia de catina, decis sa o taie din radacina, numai sa scape odata de toate drumurile, sicanele si problemele! Dar n-a taiat-o, ci a continuat sa se lupte pana si-a obtinut certificarea.



Decat sa vindem fructele abia recoltate, mai bine sa le facem suc, ulei si pudra de catina

In cele din urma, din al patrulea an de la plantare, catina de la Brazi, prospat certificata ecologic, a inceput sa si rodeasca. La inceput mai putin, apoi abundent. Tunse corect, tufele tepoase s-au transformat in arbusti de inaltime medie, ale caror crengi se umplu cu boabe de catina care se parguiesc si capata o culoare portocalie, in prag de toamna.

Pentru Ion Petre, intrarea livezii pe rod n-a insemnat sfarsitul muncilor agricole si al cheltuielilor, ci dimpotriva. Iarba trebuie in continuare cosita des. Coroanele arbustilor tot trebuie toaletate periodic. Si, in plus, a inceput cea mai grea munca dintre toate: recoltatul boabelor.

Din cauza ca fiecare creanga are tepi mari, fructele nu se strang deloc usor. In consecinta, culegatorii n-au alta solutie decat sa taie cu foarfeca fiecare crenguta, sa o congeleze rapid si apoi sa scuture boabele de pe ea. Pare usor, dar nu e. Exista si utilaje de recoltat, dar sunt atat de scumpe, incat fermierul prahovean nu si le-a permis.

Pe plantatia lui Ion Petre, culesul dureaza cam doua luni. Si asta, doar pentru ca, de fapt, se recolteaza doar de pe jumatate de hectar. Motivul: arbustul de catina de pe care s-au recoltat fructele nu mai rodeste in anul urmator. De aceea, Ion Petre si-a impartit livada in jumatati, pe care le recolteaza alternativ. Iar procedand astfel, are siguranta ca va recolta, in fiecare toamna, vreo 2 tone de catina.



Inca din primul an in care livada i-a intrat pe rod, Ion Petre si-a dat seama ca cei cativa lei pe care-i putea cere pe kilogramul de catina nu-i erau suficienti nici macar pentru a plati oamenii care veneau la cules. Asa ca si-a cumparat, pe datorie, cu circa 35.000 de euro, cateva utilaje - printre care un uscator profesional si o presa - care sa-i permita sa proceseze catina.

Drept urmare, in loc sa dea boabele congelate cu 6-7 lei kilogramul, a inceput sa produca si sa vanda, la preturi mult mai bune, suc din catina obtinut prin presare la rece si amestecat cu miere de albine (si aceasta certificata bio) . Apoi, a inceput sa vanda ulei de catina, pudra de catina (care se foloseste atat in cofetarie, cat si pentru tratamente cosmetice), dar si catina deshidratata.

A obtinut mai multi bani decat ar fi putut incasa vreodata vanzand boabele de catina. Dar tot nu s-a imbogatit.

"Nu mi-am amortizat inca investitia. Dar, fiind o afacere de familie, am preferat, uneori, sa nu mai fac toate calculele. Sigur, nu-i vreun motiv sa ne plangem. V-o spun doar ca sa stiti ca fermierii care povestesc prin presa ca s-au imbogatit din catina mint de fapt. E o cultura frumoasa. Eu ma linistesc aici, pe plantatia asta. Si produsele se pot vinde la un pret decent, corect. Dar nu te imbogatesti din asta.

Eu, spre exemplu, mi-am propus sa obtin, de pe plantatia asta de un hectar, o pensie. Cine stie daca statul le va mai plati pensii oamenilor care au acum varsta mea (48 de ani - n.red.)? Asa ca am zis: poate pensia mea va fi platita de catina asta. In plus, vreau sa ii pot lasa fiicei mele o ferma bio pe care sa o dezvolte cum va dori"
, spune Ion Petre.



In plus, Ion Petre si-a atins deja telul care l-a determinat sa se apuce de agricultura: a reusit deja sa livreze catre clienti - incepand de la persoane fizice pana la supermarketuri - produse sanatoase, pentru a caror calitate poate garanta. Si nici nu se poate gandi la o satisfactie profesionala mai mare decat aceea de a primi telefone de multimire de la clientii care s-au bucurat de produsele din catina cumparate de la Brazi!

"Cheltuielile mele cu ferma continua, an de an. Organismul de certificare ne verifica in continuare. Iar asta costa. Autoritatile sanitar-veterinare verifica periodic conditiile in care procesam catina. Iar acele controale au un pret pe care tot noi il platim. Producem doar la comanda - a clientului mic sau a magazinelor - tocmai ca sa ne optimizam cheltuielile.

Dar asta nu inseamna ca producem doar cu gandul la bani... Si asta e - dupa parerea mea - o garantie ca incercam sa facem treaba cat de bine putem"
, mai spune fermierul prahovean.

Elvetienii, impresionati de calitatea catinei de la Brazi

In cadrul unui program international de pregatire, Ion Petre a avut ocazia sa isi expuna produsele din catina in Germania, Dubai si China. Mai mult chiar, niste elvetieni care i-au vizitat plantatia i-au explicat cum sa procedeze ca sa vanda suc de catina in Tara Cantoanelor. Dar fermierul prahovean nu s-a grabit sa accepte.

"Elvetienii nu accepta usor importuri. Ca sa vand acolo, ar fi trebuit sa ma asociez cu elvetienii, sa deschid o firma in care ei sa fie majoritari, sa duc fructele in tara lor si sa produc acolo sucul. Abia asa l-ar fi acceptat. Daca ar fi fost rentabil pentru mine? M-am intrebat si eu de cateva ori, dar n-am facut niciun calcul.

Nu refuz sa export. Cu toate astea, dorinta mea - cea cu care am pornit, de fapt - este sa imi vand produsele in tara, ca sa se bucure de ele, in primul rand, romanii"
, spune Ion Petre.



Una peste alta, fermierul e convins ca - indiferent daca cineva ii face sau nu reclama - produselor sale din catina li se va duce vestea, iar romanii vor ajunge, mai devreme sau mai tarziu, sa le caute singuri.

Ion Petre vrea sa-i uneasca pe fermierii hotarati sa puna mancare sanatoasa pe mesele romanilor

In incercarea de a le arata oamenilor ca si la noi in tara se pot produce, fara compromisuri, alimente sanatoase, Ion Petre a pus bazele unei asociatii numite Proecologic Sistem.

In aceasta asociatie se pot inscrie toti producatorii si procesatorii bio care pun mai mare pret pe calitatea produselor livrate decat pe cuantumul profitului obtinut din agricultura.

Momentan, asociatia are 27 de membri, care livreaza produse bio diverse, de la sucuri si ceaiuri pana la dulceturi si zacusca.



Speranta lui Ion Petre este ca, asociindu-se, fermierilor bio din Romania le va fi mai usor sa le arate tuturor romanilor cu cate munca si cheltuiala se obtin alimentele bio romanesti autentice si de ce acestea merita puse pe masa.

Articol citit de 8136 ori
Ti-a placut articolul?
Tweet
Citeste mai multe despre Campanie Crestem Romania Bio Catina catina bio Prahova Ion Petre catina bio Prahova
12 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ma gandesc ca este totusi bine ca taranul cu catina nu s-a lasat

pacalit de elvetieni. Dar vad ca este platit de francezii de la Carrefour :))) Cu cateva seminte Monsanto si sunteti bio 100% :)))

PS Daca aveti nevoie de cativa hormoni de crestere pentru vacile care mananca iarba bio, nu va jenati, va dam cat aveti nevoie :)))

Atata vreme cat ati cultivat plante transgenice in Romania, ati introdus in circuitul natural niste perturbatii dificil de controlat. Polenul, vantul si albinele fac restul trebii de raspandire... Aveti deja doza de penicilina cu carnea de pui ...

 

To'arăși...

Chestia asta cu "bio" prinde bine la fonduri Europene NERAMBURSABILE....E vrăjeală cu chestia pe cont propriu...Știu multipli "investitori" din Romania care tocmai din acest motiv cultivă pe pămantul obținut de la primărie intr-un loc mai bine poziționat, nu exact al predecesorilor părinți sau bunici...
Mere și pere...nu se mai "cere"...
Roșii se aduc din Turcia sau se vand la Electroputere...
Pun pariu că toarășul conduce un 4 by 4 care poluează mai toată cătina...
BS-ul ăsta cu eco prinde bine la imprumuturi NE-rambusarbile la care au acces foarte puțini tovarăși...
Trăiți!

 

1.Catina este numai una din fructele de padure cultivabile in

Romania!Exista si alti arbusti ca fructe de padure, mai putin dificile si complicate ca intretinere si (mai ales) la cules!Este vorba de Afinele canadiene si siberiene si Aronia, Smochinii (mai in SUD si in Vest) care merg foarte bine si nu ar trebui sa lipseasca din gradina nimanui, fiind benefice pentru sanatate ca minerale si vitamine!
2.Din pacate, responsabilii cu agricultura judetului Gorj de pilda, nu se preocupa de introducerea lor in culturi mici sau de ferma, iar pe de alta parte sute de hectare de teren stau necultivate.In acelasi timp, primariile se vaita ca nu au bani pentru plata salariilor, bani care nu pot veni decit din impozitele pe afacerile agricole, fiind greu sa faci intreprinderi industriale la tara.Aceste plante nu sint sensibile la clima noastra fiind practic plante salbatice si nu au nici daunatori care sa necesite stropiri.Din start culturile respective sint BIO!
Arbustii cresc de 2-3 metri, traiesc si rodesc catre 25 de ani, singura intretinere fiind cositul in jurul lor si eliminarea crengutelor care se usca, pentru a face loc celor tinere de rod.Pe internet exista prezentarea detaliata a plantarii si intretinerii cit si furnizorii de material saditor.Important este ca la primirea arbustilor de 3 ani pentru uz personal, acestia sa fie umidificati bine, cei cu radacina libera pusi in caserole bine udate si apoi plantati dupa citeva zile cu pamint cu tot.
Pentru plantatii, furnizorul asigura dupa caz, plantarea propriuzisa sau tehnologia necesara.
Din pacate in timp ce primariile se vaita de lipsa banilor de salarii si saracia locuitorilor, nimeni - de la nivel central, judetean sau local - nu cunoaste aceste plante, nu le recomanda, nu realizeaza la nivel de judet plantatii demonstrative.In situatia data, saracia domneste in judete, lumea pleaca la orase fiindca fara o ferma mare - cu ajutor UE - nu are cu ce trai la tara!
PS.Recomandarea o fac in calitate de cultivator in gradina proprie a acestora.

 

Da de afinele romanesti si de merisoare ai auzit?

Cresc singure in padurea alpina romaneasca sitrebuie doar sa le culegi nu sa mergi pana in gulagurile din siberi. Dar poate tie iti plac gulagurile.

Astea sunt bune, astea care cresc singure, salbatic. Cele cultivate

... nu mai au calitatile fructelor crescute fara ajutor uman.

D-le Gheu,

Sigur ca am auzit, arbustii la care ma refer sint la fel de naturali, doar ca sint adusi din alte tari!
Afinele de munte si merisoarele nu vin in satele noastre, asa ca o cultivare in gradina sau ca ferma pentru export inseamna sa nu mai stai la ...mila muntelui...

Nu cunosteam "catina" dar imi placeau bomboanele cu acest

gust care se produc aici. In franceza catina=argousier. Are un gust subtil, putin dulce, putin acid, foarte placut si racoritor. Cred ca se mai fac aici si lichioruri cu acest gust, sau poate chiar si inghetate. Bravo romanului care a lasat natura sa munceasca pentru el. Gasesc ca este pacat ca nu a profitat de interesul elvetian, nu ar fi avut nimic de pierdut, ci numai de castigat.

Eu am imprejurul gradinii niste arbusti asemanatori argousierului (catinei) care produc bobitze rosii sau galbene. Nu sunt comestibile, sunt chiar otravitoare pentru pasari. Se numeste "buisson ardent", tufisul in "flacari" fiinca este plin de tzepi si te ustura teribil cand il atingi.

https://www.clematite.org/5661-large_default/buisson-ardent-coccinea-orange-glow.jpg

 

Mosule ai grija !

Nu consuma boabe de alea otravitoare "buisson ardent", tufisul in "flacari,, -vezi ca nu e acelasi cu cel din biblie-ca ramane ziare com fara un comentator pretios care sta 25 de ore pe zi sa posteze.

Cu cata usurință se vorbeste de ecom bio și natural cand apa, solul

... și aerul toate sunt poluate. Culmea e ca sunt si naivi care cred aceste aberații.

Sunt bio

@silvia_h

Sigur ca sunt bio atata timp cat nu sunt folosite ingrasaminte chimice.

To'arăși...

Da, dar ingrășămintele "naturale" de la "vacacare" a mancat porumb și grau fertilizate cu ingrășăminte chimice a produs tot ingrășămant poluat...Apa care a trecut prin terenul deja poluat de la filtrarea prin acele terenuri fertilizate chimic modern, nu mai e apa vacii de odinioară...Așa că e nu prea mai e bio de loc, decat bio-imprumuturi fertilizate cu ajutorul de la primărie...

este o bucata de tara unde catina produce spontan

n-o culege nimeni, pasarile o imprăstie.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor