Ministerul Agriculturii vrea sa puna Romania la loc pe harta producatorilor de matase. Dupa 1990, jaful de terenuri a distrus industria

Dupa ce ani la rand a tolerat jefuirea fostei statiuni de crestere a viermilor de matase din Baneasa, statul roman a hotarat acum, in ceasul al 12-lea, sa incerce sa o salveze de la disparitie. Daca nu va reusi, vom pierde 84 de specii de viermi, dintre care 8 indigene si, odata cu ele, posibilitatea de a mai produce vreodata acest tip de matase romaneasca.

Istoria sericulturii (a cresterii viermilor de matase - n.red.) a inceput in nordul Bucurestiului inca din 1906, cand s-a infiintat, in zona Cotroceni, prima statiune sericicola cu pepiniera de duzi, din ale caror frunze se hranesc viermii.

In urmatoarele sapte decenii, statiunea s-a extins si s-a reorganizat de cinci ori. Pana in 1977, spre exemplu, aceasta ajunsese sa detina terenuri extinse in Baneasa, sa faca cercetare de inalta performanta si sa coordoneze activitatea altor centre de profil din tara.

In consecinta, primise numele de Statiunea Centrala de Productie si Cercetari pentru Sericicultura. A fost perioada de maxima inflorire a cresterii viermilor de matase in Romania, cu peste o suta de ferme sericicole si plantatii de mii de hectare de duzi, in intreaga tara. In acea vreme, tara noastra se numara printre cele mai mari producatoare de matase din Europa.

Dupa Revolutie, in baza HG nr.199/199, intregul patrimoniu al statiunii din Baneasa a trecut in administrarea nou-infiintatei Sericarom SA, al carei actionar unic este Agentia Domeniilor Statului (ADS). Foarte curand dupa aceasta ultima reorganizare aveau sa inceapa si problemele pentru fosta statiune.

Terenurile pe care Sericarom SA le avea in Baneasa au atras atentia oamenilor de afaceri care cumparau pamant in zona ca sa aiba pe ce construi cluburi, hoteluri, magazine si cladiri de birouri. A fost nevoie de doar cativa manageri ai ADS si de cativa ministri ai Agriculturii care sa aplece urechea la diverse astfel de propuneri din piata si suprafete importante de plantatii de dud care apartineau societatii au ajuns pe maini straine. Iar odata cu scaderea potentialului de productie, societatea a inceput sa inregistreze si mari probleme financiare.

Cu toate ca drumul pe care mergea Sericarom SA era evident unul gresit, niciun ministru al Agriculturii n-a considerat ca ar fi nevoie sa intervina si sa opreasca jaful.

In schimb, intr-o perioada tulbure, in care presa scria despre modul in care directorii ADS si-ar fi platit vacantele in strainatate din banii de cercetare, Ministerul Agriculturii a gasit de cuviinta chiar sa gireze parte dintre vanzarile de terenuri ale societarii de sericicultura.

Abia pe 2 aprilie 2018 a lansat MADR in dezbatere publica un proiect de hotarare de guvern care sa indrepte lucrurile, in masura in care acest lucru se mai poate face acum, dupa cate pierderi a suferit societatea.

Spre exemplu, in anul 2000, potrivit proiectului de HG intocmit de MADR, Sericarom SA mai avea in Baneasa 48.964 de metri patrati de teren, dintre care 44.551 erau in proprietatea exclusiva a societatii, iar 4.412 metri reprezentau cota indiviza.

In doar doi ani - adica in 2000 si 2001 - aproape 38.000 de metri patrati (adica 77% din totalul suprafetei) s-au vandut. Terenul a fost cumparat de mai multe societati comerciale (For Invest SRL, Dinamica Impex SRL, AFIR Invest SRL si Agroclass SRL), dar si mai multe persoane fizice (Teodor Teodor, Maria V. Popescu, Olga Coteanu, Alexandra Matei si Doina Tanase), potrivit proiectului de hotarare de guvern.

In prezent, potrivit proiectului de hotarare de guvern, Sericarom SA mai detine in Baneasa doar putin peste 11.000 de metri patrati.

In plus, mai are in localitatea Cislau din judetul Buzau 45.102 metri patrati (suprafata care fusese de asemenea vanduta, dar pe care a reusit, ulterior, sa o recupereze, in instanta) si urmeaza sa primeasca, odata cu transformarea in statiune de cercetare, inca 35.000 metri patrati de teren in localitatea Stoenesti din judetul Giurgiu si alti 37.000 de metri patrati in cinci comune din judetul Dolj.

Cum vrea Ministerul Agriculturii sa salveze Sericarom SA de la disparitie

Readucerea pe linia de plutire a Sericarom SA este coordonata, la MADR, de secretarul de stat Maricel Floricel Dima. Acesta a explicat pentru Ziare.com modul in care ministerul si-a propus sa rezolve problemele spinoase cu care se confrunta societatea.

"Ceea ce incercam sa facem acum este sa transformam societatea intr-o statiune de cercetare, care sa functioneze in subordinea Universitatii de Stiinte Agricole si Silvice 'Gheorghe Ionescu-Sisesti' din Bucuresti si sa fie coordonata de Ministerul Agriculturii.

In acest fel, unitatea de sericicultura va putea fi finantata de la bugetul de stat, pe componenta de cercetare, iar ulterior va putea ajunge sa se si autofinanteze.

La acest moment, proiectul de hotarare de guvern pe care l-am intocmit este pe circutul de avizare. E la Ministerul Cercetarii. Dupa ce va fi avizat acolo, va merge la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, apoi mai departe, la Ministerul Finantelor Publice si la Ministerul Justitiei. Abia apoi va ajunge la Secretariatul General al Guvernului si, la final, va intra in sedinta de guvern in vedere adoptarii. Mai avem treaba, dar speram ca in urmatoarele luni vom fi gata", a declarat pentru Ziare.com Maricel Floricel Dima.

Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii ne-a declarat ca transformarea Sericarom SA in Statiunea de Cercetari Sericicole Baneasa-Bucuresti este urgenta, intrucat actuala societate acumuleaza pierderi. Potrivit datelor Finantelor Publice, doar in ultimii 5 ani societatea a pierdut 4.204.483 lei, mai mult de jumatate din valoarea de inventar a terenului pe care il detine in Baneasa.

"Problema este ca, la acest moment, ei nu obtin venituri. In schimb, au cheltuieli insemnate care constau in impozite (terenul din Bucuresti al societatii e purtatorul unui impozit destul de mare - n.red.), utilitati si salarii, putine cate sunt. Ce inseamna aceste datorii acumulate in lipsa veniturilor? Inseamna ca in fiecare an vine ANAF si mai executa cate ceva din patrimoniu. Anul asta inca o cladire, la anul inca un teren si tot asa... Si din aceasta cauza s-a diminuat patromoniul societatii. Si tocmai de aceea solutia pe care am propus-o este cea buna", mai spune Maricel Dima.

Din proiectul de hotarare de guvern privind reorganizarea Sericarom SA n-am inteles, inca, foarte clar cine va prelua datoriile societatii.

Dar indiferent daca viitoarea statiune le va mosteni, daca le va achita ADS sau daca ele vor fi radiate, cate vreme societatea e una detinuta de stat, e rezonabil sa credem ca tot bugetul public va suporta paguba.

"In acest an, dupa ce vom reusi sa vedem hotararea de guvern care sa reglementeze transformarea Sericarom SA in Statiunea de Cercetari Sericicole Baneasa-Bucuresti, imi doresc sa aducem acolo specialistii de care avem nevoie", mai spune Maricel Floricel Dima.

La Sericarom SA lucreaza in prezent doar 5 salariati, dintre care patru tehnologi care se ocupa de conservarea viermilor de matase si a duzilor si o persoana insarcinata cu administrarea. La viitoarea statiune de cercetare, MADR isi doreste 25 de angajati, dintre care 13 sa fie cercetatori.

"Cu specialistii la lucru, ne vom putea concentra pe marketing si crearea legaturilor cu piata. Ideea de la care se pleaca este sa nu se mai faca doar reproductie pentru conservarea celor 84 de soiuri de viermi de matase si a celor 52 de soiuri de dud, ci sa facem reproductie pentru vanzare de material genetic.

Iar acest material genetic va putea fi folosit pentru infiintare de ferme de crestere a viermilor de matase de catre privati. Oferta de soiuri de viermi pe care o aveam la Sericarom este una dintre cele mai diverse din Europa si ne-ar permite sa ajungem sa obtinem productii importante si sa concuram cu state ca Franta si Italia, pe viitor. De altfel, Romania s-a mai numarat printre marile producatoare de profil" a mai spus Maricel Dima.

Desi n-ar fi usor de pus pe picioare, o astfel de afacere s-ar putea dovedi profitabila in conditiile in care metrul liniar de matase se vinde cu sume cuprinse intre 30 si 50 de euro in Romania si la preturi semnificativ mai mari in tarile din vestul Europei.

Ceea ce stim, din surse teoretice, este ca viermii de matase trec prin mai multe stari - printre care ou, larva, crisalida si fluture - si ca in fiecare etapa de evolutie au nevoie de ingrijire speciala.

Gogosile de matase, cele din care se obtin firele pretioasei tesaturi folosite in industria modei, sunt niste structuri in care viermii se inchid spre finele ciclului de viata. Acestea sunt supuse unui proces de uscare, care permit, ulterior, folosirea fibrei la obtinerea pretioaselor textile.

Cum anume se desfasoara acum activitatea de conservare a viermilor Sericarom SA si in ce consta ea n-am putea sa va spunem. La solicitarea noastra scrisa, directorul ADS, Catalin Gheorghe Bologa, ne-a permis realizarea unei documentari la Sericarom SA, in cursul zilei de miercuri, 11 aprilie, dupa orele 14:00. Telefonic, directorul ne-a informat ca programul se termina la orele 16:00 - 16:30.

Din pacate, cand am ajuns la sediul societatii, nu ne astepta nimeni. Am sunat la numerele afisate pe una dintre usile institutiei si am aflat de la o angajata ca programul societatii se terminase de fapt la ora 15:30 si ca n-a fost nicio clipa vorba ca cineva sa ne astepte pana spre orele 16:00-16:30. Curios lucru.

Daca se vor mai creste vreodata viermi de matase pe scara larga in Romania si daca tara noastra va mai ajunge sa se numere printe marile producatoare de textile pretioase depinde acum, in mare parte, de adoptarea acestui proiect de hotarare de guvern. Ramane de vazut cata importanta ii vor da ministerele care trebuie sa il avizeze si cand va ajunge sa fie discutat in sedinta de guvern.

Elon Musk vrea să taxeze noii utilizatori X pentru a fi sigur că nu sunt boți. Cât trebuie plătit pentru a posta pe fostul Twitter

Proprietarul platformei de socializare X, Elon Musk, a decis să impună o taxă utilizatorilor noi ai serviciului. Scopul este de a se asigură că nu sunt boți. Fostul Twitter a impus deja o...

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...