Ziare.com

Din nou in insolventa, Complexul Energetic Hunedoara e la un pas de a ajunge la fier vechi

de Gabriel Kolbay
Sambata, 16 Noiembrie 2019, ora 12:48

   

Din nou in insolventa, Complexul Energetic Hunedoara e la un pas de a ajunge la fier vechi
Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a intrat joi, pe 14 noiembrie, in insolventa, la cererea creditorilor. Paradoxal, aceasta insolventa, desi ii este utila pe termen scurt, risca totodata sa-i grabeasca sfarsitul colosului energetic. Iar daca acesta s-ar prabusi necontrolat, ar produce pagube majore. Primii afectati ar fi circa 100.000 de romani din sud-vestul tarii, dar in scurt timp, probleme am avea cu totii.

CEH a fost infiintat in 2012, prin unirea Electrocentrale Deva (care administra termocentrala de la Mintia) cu Electrocentrale Paroseni (care avea in grija termocentrala omonima). Ulterior, complexul a preluat si 4 mine de huila: Lonea, Lupeni, Vulcan si Livezeni. In teorie - sustineau la acel moment reprezentantii Ministerului Energiei - acest complex avea toate motivele sa prospere.

Pe de o parte, avand 7 grupuri energetice pe huila alimentate din mine proprii, CEH urma sa livreze contra cost energie electrica in sistemul national. Si tot contra cost, termocentralele urmau sa furnizeze agent termic in orase (termocentrala de la Mintia pentru Deva, iar termocentrala de la Paroseni pentru Petrosani).

In teorie, suna bine. In realitate, insa, CEH n-a prosperat niciodata, din varii motive. Pe de o parte, din cauza ca productia de energie pe baza de huila este poluanta si scumpa. Asa ca ani la rand, Complexul a vandut energie chiar si la jumatate din pretul de productie. Si astfel a tot pierdut bani.

Apoi, din cauza ca statul n-a modernizat minele de huila, acestea au produs prea putin. In consecinta, Complexul a importat carbune, adesea la preturi impovaratoare. Iar pe masura ce timpul a trecut, lucrurile au mers din ce in ce mai prost.

Spre exemplu - desi nu gasea calea de a-l rentabiliza - Ministerul Energiei a obligat de mai multe ori Complexul sa contribuie cu parte din incasari (si asa insuficiente) la finantarea unor proiecte mamut care nu s-au materializat niciodata, de tipul hidrocentralei cu pompaj de la Tarnita.

In cele din urma, ca sa nu fie nevoite sa traga ponoasele pentru concedierea miilor de salariati ai Complexului, autoritatile statului i-au acordat imprumuturi, tinandu-l in mod artificial pe linia de plutire. Din pacate, Comisia Europeana a considerat ca parte dintre imprumuturi au fost ilegale si a stabilit ca Guvernul trebuie sa recupereze circa 60 de milioane de euro (cam 285.000.000 lei) de la CEH.

Una peste alta, potrivit unui bilant contabil postat pe siteul propriu, CEH are acum datorii de 1,3 miliarde de lei.

Creditorii (institutiile ca ANAF si societatile la care CEH are datorii - n.red.) au inceput sa ceara insolventa Complexului inca de prin 2015. In 2016, CEH a intrat si a iesit de doua ori din insolventa.

Dar situatia Complexului nu s-a imbunatatit nicicand. Iar in octombrie 2019, ca sa evite blocarea conturilor (obtinuta de unii creditori, in instanta), CEH si-a cerut, din nou, insolventa. Dar instanta a refuzat sa i-o acorde.

In schimb, Tribunalul Hunedoara a admis, pe 14 noiembrie, intrarea in insolventa a Complexului la cererea unor creditori. Printre acesti, Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, dar si 19 societati care au de recuperat bani de la CEH.


Parte dintre creditorii care au obtinut decizia de intrare in insolventa a CEH


Totodata, instanta a stabilit ca administrator judiciar al CEH va fi Expert Insolventa SPRL, dar si pana la ce date trebuie intocmite anumite documente specifice procedurii.

Intrebarea este: e bine sau rau ce s-a intamplat la CEH? Potrivit presedintelui sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Istoc, intrarea in insolventa la cererea creditorilor este un pas major spre disparitia Complexului.

Lider sindical: Daca ramanem in insolventa, iarna care vine va fi ultima pentru noi!

Istoc a explicat pentru Ziare.com ca deja are semnale alarmante, care indica faptul ca sfarsitul Complexului este tot mai aproape.

"Exista o diferenta intre a intra in insolventa voluntar si a intra in insolventa la solicitarea creditorilor.

Anume: intrarea voluntara in insolventa ii permitea Complexului sa tina fraiele si pe mai departe. In situatia de fata, insa, creditorii (la cererea carora s-a intrat in insolventa - n.red.) sunt cei care propun casa de insolventa. Ei pot mentine sau schimba conducerea executiva a Complexului.

De ce e un risc? Din cauza ca - in loc sa aleaga o reorganizare a CEH - creditorii pot cere direct falimentul si taiarea Complexului la fier vechi. Pentru creditorii mici ar fi rentabil. Iar pentru cei mari ar insemna oricum incasarea unor sume de bani, in conditiile in care ei oricum nu si-ar recupera, in nicio situatie, tot ce au de luat de la CEH.

Mirajul fierului vechi tocmai s-a intensificat aici, la noi. Bine, vorba vine al fierului vechi! Noi avem aici si cupru si argint..."
, a mai spus Cristian Istoc.

Liderul sindical a spus ca se ia in calcul contestarea - in urmatoarea saptamana - a intrarii in insolventa.

"Daca ramanem in insolventa, iarna care urmeaza va fi ultima pentru noi!", a mai spus Istoc.

Salvare sau foame si frig pentru mai bine de 100.000 de romani?

Presedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara sustine ca exista deja cadrul legal ca sa permita reoganizarea si rentabilizarea CEH.

"Exista acum o lege in curs de promulgare (pentru aplicarea OUG 11/2018 - n.red.) care prevede ca, in contul unei parti din datorie, CEH va putea da catre Ministerul Finantelor active. La randul sau, Ministerul Finantelor va da parte dintre active la Consiliul Judetean (Hunedoara - n.red.) si va folosi altele la infiintarea unei noi companii miniere in Valea Jiului. Iar datoriile ar ramane pe societatea veche, CEH SA, care ar intra in faliment (...)

In acest fel, presupunand ca Ministerul Energiei va accesa schemele de sprijin europene care sa permita continuarea activitatii, problemele s-ar rezolva. Exista bani europeni alocati tocmai pentru a tine in rezerva (oprite temporar, cu personal la dispozitie - n.red.) grupurile de productie, cu posibilitatea repornirii lor in 72 de ore"
, a explicat Cristian Istoc.

Daca strategia nu va functiona, insa, CEH va intra in copals, saracind vreo 100.000 de oameni.

"In cazul in care Complexul falimenteaza, toti cei 4.300 de salariati pleaca acasa. Asa ca ei si familiile lor - deci peste 12.000 de oameni - vor avea o problema. Dar asta nu e tot. Exista firme care lucreaza doar pentru CEH. Fara Complex, dispar si firmele, asa ca angajatii lor si familiile acestora ar avea o problema. Per total, cam 100.000 de oameni ar fi afectati. Ar fi o foarte mare problema sociala in zona Vaii Jiului", a mai spus liderul sindical.

In plus, potrivit lui Cristian Istoc, prabusirea brusca a CEH ar cauza atat probleme regionale, in nord-vestul tarii, cat si unele nationale.

"Pe de o parte, ar exista problemele privind furnizarea agentului termic. Fara termocentrala Mintia, o treime dintre apartamentele din Deva ar ramane fara caldura si apa calda. Si la fel ar ramane spitalul judetean si mai multe scoli si gradinite. Probleme ar fi si la Petrosani (unde disparitia centralei Paroseni ar lasa fara caldura cel putin vreo 1.500 de familii - n.red.).

Sigur, nu se va intampla in iarna care vine, in conditiile in care pana la jumatatea lunii februarie 2020 se va intocmi lista cu creditorii care au de recuperat bani de la CEH. Dar inca o iarna n-am mai prinde"
, mai spune liderul sindical.

Istoc sustine ca dispartia CEH ar cauza probleme si la nivelul intregii tari.

"E normal (asa cum face si Romania) sa consumi intai energie verde. Apoi energia obtinuta mai ieftin, din lignit (la CE Oltenia - n.red.). Mai poti sa si importi, pana la 2.000 de MW pe zi, din cauza ca mai mult nu permite infrastructura existenta. Dar intr-o iarna geroasa, cand toate astea nu mai ajung, ai nevoie de o rezerva. Iar acum, rezerva e CEH. Nu vad cum ar putea ajuta sa renunti la rezerva, daca nu pui nimic in loc.

In plus, fiind unic in sud-vestul tarii, Complexul asigura si buna functionare a retelelor de transport de energie. Fara CEH, costurile de transport al energiei pana la consumatorii din regiune ar fi mult mai mare"
, a mai spus Cristian Istoc.

Expert in Energie: Ar fi o pierdere sa dispara. Dar tot o pierdere ar fi si sa continue asa cum e

Expertul in energie Dumitru Chisalita sustine ca indiferent daca va intra sau nu in insolventa, CEH nu poate fi salvat decat daca statul gaseste o modalitate de a-l rentabiliza.

"E clar ca acolo e o problema de sistem si ca pana nu se va interveni asupra cauzelor care au adus Complexul unde este astazi, nu se va rezolva nimic (...)

Eu cred ca CEH va trece iarna asta. Apoi va veni vara si situtia n-o sa mai intereseze pe nimeni. Iar in iarna urmatoare va fi intr-o situatie si mai dificila. Dar cum si 2020 e an electoral, e posibil sa se mai lungeasca.

Ceea ce pot spune este ca, cel putin in iarna urmatoare, vom avea nevoie de CEH. Si probabil ca ne va mai fi necesar multi ani de acum incolo. De cat anume din capacitatea sa (1340 MW capacitate instalata - n.red.) vom avea nevoie si pentru cat timp (spre exemplu: 4 ore in fiecare zi, in anumite perioada sau doar 3 zile pe luna) ramane sa vedem... Tocmai de aceea, aici ar trebui gandit un sistem de capacitati reci (in conservare - n.red.) si calde (in functiune - n.red.), in raport cu nevoile.

Dar ca acest complex energetic sa poata continua sa existe, viitorul sau ar trebui gandit raportat la o minima rentabilitate economica.

Haideti sa ne gandim la o multime de societati care au fost protejate ca si CEH - n.red.) tocmai ca sa nu dea oamenii afara. De la Oltchim pana la Interagro, pana la urma. Unde-au ajuns, in final? Tot acolo: au dat oamenii afara.

Ar fi intr-adevar o pierdere sa dispara CEH. Dar ar fi o pierdere si sa continue in forma in care este acum"
, a conchis Dumitru Chisalita.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3958 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Dupa 1990, Polonia

care avea o industrie energetica de cateva ori mai mare decat a Romaniei, ei fiind decenii intregi cel mai mare producator de carbuni din lagarul comunist, folositi in cea mai mare parte la productie de energie electrica, a decis care capacitate poate rezista economiei de tip nou ce aparea la orizont.Au inchis peste 50% dintre minele nerentabile, au dezafectat toate termocentralele vechi ce nu mai puteau fi retehnologizate, au dat oamenii afara, rapid , fara tergiversari si inovatii penibile, ca la noi.
Dar statul polonez, s-a apucat serios de treaba cu ceea ce ramasese relativ viabil in emergetica. Au modernizat neintrerupt, aducand noi tehnologii de extractie, concomitent cu investitii facute in termocentrale, unde concerne precum Siemens, ABB sau Sulzer s-au intrecut in rezultate. Acum Polonia are de peste 2 ori productia de enrgie electrica din anii comunismului, cu capacitati si personal de cateva ori mai mici, cu efecte imbucuratoare asupra mediului inconjurator...Ploile acide ce altadata faceau dezastru astazi au diparut in totalitate. Acesta este adevarul.
Comunismul cu fata umana , pus la punct de Ion Iliescu si gasca lui de banditi, au dus Romania la dezastru si in acest domeniu...

 

Da, dar ei sunt catolici...

Au in ei sange de formatie occidental-catolica.
Sa nu-mi spuneti ca nu conteaza!
Noi suntem de formatie oriental-ortodoxa. Ca grecii, bulgarii, rusii, ucraenienii,..

Corect

Daca mai adaugati bataia de joc fata de sectorul de productie al energiei electrice si termice de la noi, tabloul este final.Si nu e decat inceputul la noi, la ei va fi foarte bine pentru ca politicienii au avut puterea morala necesara sa spuna ca nu stiu energie.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor