De ce cred romanii ca tara merge prost, foarte prost

In 2011, Romania a continuat sa se afle sub spectrul recesiunii. Masurile adoptate de clasa politica, din punct de vedere al impactului social, au fost resimtite ca fiind dure si direct raspunzatoare de scaderea nivelului de trai.

Pe fondul unei prudente logice a bancilor in acordarea de credite, oamenii au recurs la limitari drastice ale consumului sau imprumuturi de pe unde au putut - rude, prieteni, cunostinte. Aparatul zvonisticii, cel care la noi functioneaza impecabil, lansa probabilitatea ca salariile si pensiile sa nu mai poata fi platite, desi presedintele si premierul dadusera asigurari ferme ca un asemenea dezastru e tare departe de tara.

Spuneau ca asa ceva este exclus, ca sunt bani suficienti in comoara bugetara. Mai tarziu, tonul de siguranta nu mai era unul fara echivoc, aparand in discursurile Puterii fraze ce afisau la final cuvinte de avertisment: "Daca nu vom face asta, exista riscul sa intram in imposibilitatea de a achita drepturile salariale si pensiile".

De unde aceasta schimbare de registru? Se prabuseau sperantele intangibilitatii Romaniei de catre valul recesionist care sufla pustiitor pe bulevardele lumii? Sa se fi risipit intr-un timp record banetul ce-l facea pe cetatean sa doarma linistit, in alean leganat de visuri feneiste? Nici discutie.

Trebuia motivata politica abrupta de amputare a unor venituri financiare de catre tandemul Basescu-Boc, evident dupa ce acesta se consultase la ceasuri de taina cu guvernatorul BNR.

De altfel, Mugur Isarescu nu avea cum sa refuze felia consistenta oferita, cu dobanda fireste, institutiei sale de catre board-ul FMI. Mai inainte, daca va amintiti, il trimisese repetat pe la multe televiziuni pe consilierul sau, Adrian Vasilescu. Acesta, ca un bancher-scriitor care se respecta, derula in prime time pilde intelepte despre prudenta, volatilitate banesca, nesabuinita insotita de irosirea ocaziilor s.a.m.d

Astfel, salvatorul natiunii nu putea fi altul decat Fondul reprezentat de Jeffrey Franks. Regulile impuse sunt cunoscute. Urmarea, de asemenea. In marea lor majoritate, romanii traiesc in leasing. Dublu de multe ori. Bifeaza datorii la foc incrucisat. Fata de organismul imprumutator mondial, dar si ca debitori la banci, prieteni, neamuri etc.

Am fost exemplificati pozitiv unor state ai caror cetateni nici nu concep sa se atinga cineva de vreun cent din drepturile financiare cuvenite. Iar cand drama s-a produs, au si aparut baricadele, confruntarile de strada, vitrinele tandari si focul in scuaruri.

Altoiul austeritatii excesive a prins cu succes pe tulpina damboviteana. Romanul este obisnuit cu o masinarie sociala peticita, legata cu sarma si care se deplaseaza impleticit intr-un perptetuu sistem de avarie. Vicisitudinile de tot soiul alcatuiesc o proverbiala cursa cu garduri la care este cel mai bine antrenat de peste sase decenii.

S-a obisnuit cu statutul de organism clorofilian ce-si trage seva din traditii ancestrale procesata sub soarele dat de divinitate. Altcineva ii leaga sforile pe aracul personal. Cutele de pe frunte, frustrarile sunt doar elemente de sinteza statistica sau grafic analitic. Asa cum releva un recent sondaj Eurobarometru.

El ne spune ca romanii sunt printre cei mai nemultumiti europeni in privinta economiei nationale, 9 din 10 considerand ca situatia este "rea". Ne intrece doar Grecia cu procentajul sau de 99%. Diametral opus se afla Germania, unde numai 20 de procente din populatie carteste, Luxemburg (15%) si Suedia, cu 14%.

Respondentii din Romania sunt printre cei mai nemultumiti europeni si in privinta situatiei la locul de munca (43%), a celei financiare (60%) si a somajului (91%), toate peste mediile din Uniunea Europeana. Cetatenii de aici sunt de parere ca cea mai importanta problema a Romaniei este in acest moment situatia economica, urmata de somaj, inflatie, criminalitate, sistem de sanatate si pensii.

Mai mult de 70% dintre romani considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita. Procentajul acesta este printre cele mai ridicate din UE, unde media este de 58%. Doar grecii, spaniolii si cehii au mai putina incredere in evolutiile tarilor din care fac parte. Numai 12% din romani spun ca mergem pe un drum fast.

Tot ei sunt europenii cu cel mai scazut nivel de incredere in Guvern (10%), Parlament (9%) si partide politice (8%). Fiindca aminteam de Executiv, este la nivelul de incredere cel mai redus din Uniunea Europeana, unde media se situeaza la 27%. In privinta politicii, doar 9% dintre cetatenii nostri, nivel minim continental, sunt puternic interesati de acest aspect, 41% mediu, iar 22% scazut. Restul de 28% nu au absolut nimic in comun cu "meseria" despre care vorbim.

In fine, romanii se detaseaza prin cea mai redusa incredere din UE in capacitatea FMI-ului de a lua masuri eficiente impotriva crizei economice (7%), fata de media din comunitatea europeana estimata la 14%. Cifrele sunt reci, seci, dar edificatoare. Pe aceasta scala ne aflam si nu e vina noastra, a celor din marea masa. Efectele se vad. Cauzele trebuie cautate la mansarda "superior" organizata.

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...