China ar putea sa ia locul Statelor Unite si sa devina prima putere economica mondiala, in cazul in care se mentine o rata anuala de crestere de 8% in urmatorii douazeci de ani, este de parere Justin Lin, economistul-sef al Bancii Mondiale.
China, care a declasat Japonia, in 2010, ajungand pe locul secund in ierarhia celor mai puternice economii, estimeaza o crestere de 8% pentru 2011 si 7% pe an pana in 2015, conform Le Figaro.
"China ar putea deveni cea mai mare economie din lume pana in 2030", a declarat Justin Lin, la o conferinta in Hong Kong, si a reamintit faptul ca aceasta tara a avut cea mai rapida crestere la nivel mondial, in ultimele doua decenii, cu o rata "miraculoasa" de 10,4%, intre 1990 si 2010, intr-un contrast izbitor comparativ cu alte economii in tranzitie.
Economistul a avertizat insa ca aceasta rata de crestere ar putea sa se diminueze din cauza redresarii economice globale slabe de dupa criza financiara si a cerut tarii sa se axeze mai mult pe provocarile interne, cum ar fi cresterea inegalitatii veniturilor.
Oficialul BM a adaugat si ca schimbarile climatice sunt, de asemenea, o "adevarata provocare", pe termen lung, pentru acest stat, atat timp cat China este cel mai mare poluator din lume. De aceea, Lin considera ca tara ar trebui sa profite, prin urmare, de oportunitatea de a deveni un lider in tehnologia verde. De altfel, Beijingul si-a asumat un program ambitios de a dezvolta energie curata si a anuntat ca intentioneaza sa inchida cele mai poluante fabrici din tara. Mai mult, China vrea sa reduca cu 40-45% consumul de energie pe intre 2005 si 2020.
De ce nu isi merita locul?
In timp ce o parte din economisti sunt increzatori cu privire la evolutia economica a celei de-a doua economii la nivel global, exista si voci care se intreaba daca stie China sa se comporte ca o mare putere responsabila. Lipsa de solidaritate fata de Japonia o aduce pe aceasta intr-un con de umbra, avand in vedere ca, pe 18 martie, Regatul Mijlociu nu a aderat la actiunea G7 pentru a opri cresterea yenului, ca urmare a dezastrului produs de cutremur si tsunami.
Tara, care are 3.000 miliarde de dolari rezerve (locul trei in lume) nu pare prea incantata sa sprijine tara vecina, a carei moneda se apreciaza, afectandu-i exporturile si, astfel, si reconstructia. Desi China este cel mai mare partener comercial al Japoniei, chinezii afiseaza o adevarata indiferenta fata de fratii asiatici.
Refuzul Chinei este aproape ridicol, avand in vedere ca a doua putere din lume refuza sa-si asume responsabilitatea, comenteaza L'Express. La fel de fermi sunt liderii chinezi si in fata FMI, a Organizatiei Mondiala a Comertului (OMC) sau G-20, cand vine vorba de reevaluarea monedei lor. In ambele cazuri (refuzul de ajuta Japonia si refuzul de a-si reevalua moneda), japonezii dau dovada ca nu fac nicio miscare atunci cand beneficiile lor sunt in pericol.
Chinezii sunt mandri ca sunt noii stapani ai lumii si asta desi traiesc in continuare intr-o tara subdezvoltata. Asta este si o consecinta a faptului ca, desi moneda lor este subevaluata, OMC protejeaza China oferindu-i statutul de economie in curs de dezvoltare.
Desi China este acum considerata o tara bogata, ea are 800 milioane de oameni saraci. Criza a facut ca balanta economica sa incline in favoarea sa si ea atrage acum masele lumii financiare si hraneste bulele speculative. Totusi, aceasta tara refuza in continuare sa-si asume responsabilitatile monetare, comerciale sau umanitare.
Partenerii de afaceri ai Chinei sustin ca tara, desi joaca acelasi joc ca si ei, regulile par a fi diferire. Sefii multinationalelor nu ezita sa condamne practicile locale, cum ar fi nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuala.
China profita de pe urma europenilor
Unii au crezut ca recentele vizite a lui Hu Jintao sau Wen Jiabao in Europa reprezinta o salvare venita din partea Chinei pentru batranul continent. Nimic mai fals. Grecii, portughezii si spaniolii i-au salutat ca pe niste salvatori, dar Beijingul si-a aparat doar propriile interesele.
De fapt, China se asigura de dominatia sa in Europa pe termen mediu si de reechilibrarea paritatii intre euro si dolar, cea din urma moneda fiind cea in raport cu care ar trebui reevaluat si yuanul.
Toate natiunile urmaresc intr-un fel sau altul o logica a puterii. Daca a celor din Europa este de cooperare, cea a Beijingui este antagonista. Mercantislimul sau low-cost hraneste un razboi economic prin care isi slabeste partenerii.
Pentru a intelege manevrele tarii ce ar putea deveni lider economic mondial, trebuie sa scapam de vechile tipare mentale. Pentru inceput, trebuie spus clar, cu voce tare, ca nu mai este o tara in curs de dezvoltare si sa o facem si pe ea sa recunoasca acest lucru.