Efectele crizei creditelor din America asupra Europei

Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul financiar global si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini foarte adanci si destul de solide, si are la baza riscuri excesive, intelegeri intre autoritatile de politica monetara si industria financiara si absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare, interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic.

Piata imobiliara supraincalzita si excesele consumatorului american au inceput sa-si arate efectele negative asupra intregii economii a SUA, materializate intr-o criza care a imbolnavit sistemul financiar global. Banca Mondiala si alte institutii de rating au trebuit sa-si revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea economica globala di n2008-2009.

La baza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA, care au castigat sute de miliarde de dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata indoielnic. Aceste datorii au fost apoi transformate in obligatiuni si vandute institutiilor financiare din toata lumea, care le-au revandut fondurilor de pensii si fondurilor speculative.

Criza a debutat practic in toamna lui 2006, in SUA, odata cu executarea silita a tot mai multor americani, care nu-si mai puteau achita ratele, iar pe parcursul anului 2007 s-a transformat intr-o criza a creditelor la nivel mondial.

Analistii Moody's Investors Serv considera ca reducerea trasabilitatii riscului in procesul de inovare financiara, confuzia cu privire la concepte fundamentale cum ar fi lichiditatea, absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare si falsa precizie in ceea ce a devenit un sistem cu o complexitate accentuata exponential, au fost facorii esentiali.

Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si ciclul de afaceri este o problema atat pentru managerii de risc, cat si pentru agentiile de rating.

Fondul Monetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de bursele din intrega lume, pe fondul crizei creditelor imobiliare din SUA, erau previzibile si nu constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale economiei mondiale. Cu toate acestea, sustine cresterea dobanzilor pentru a tine sub control presiunile inflationiste. Bancile centrale din lumea intreaga si-au unit fortele pentru a combate efectele crizei creditelor.

Masuri internationale de precautie asupra efectelor crizei

Federal Reserve (Fed), sistemul american de banci centrale, impreuna cu Banca Centrala Europeana (BCE) si bancile centrale din Canada, Marea Britanie si Elvetia au anuntat o serie de pasi prin intermediul carora bancile aflate in criza vor acea acces la lichiditati, in speranta de a elimina criza creditelor ce ameninta sa arunce economia americana in recesiune, afectand si cresterea economica pe plan global.

Fed ofera sume mari Bancii Centrale Europene si Bancii Centrale a Elvetiei, prin linii de schimburi valutare menite a reduce presiunea in Europa. Linia de schimburi valutare cu BCE va fi de aproximativ 20 miliarde dolari, in timp ce cea cu Banca centrala a Elvetiei se va ridica la patru miliarde dolari.

BCE va utiliza aceasta linie pentru a oferi dolari institutiilor europene, in cazul in care firmele financiare vor fi confruntate cu "presiuni ridicate" pe piata creditelor pe termen scurt.

Decizia Bancii Centrale Europene de a imprumuta dolari bancilor din zona euro le va oferi acestora posibilitatea sa isi finanteze operatiunile, precum vehiculele de investitii ce nu apar in registrele contabile, mai ales daca marimea bancii ingreuneaza posibilitatea de a cumpara dolari de pe pietele valutare.

Si Banca Centrala a Frantei sustine ca problematica si criza imprumuturilor imobiliare riscante de pe piata americana nu prezinta riscuri globale pentru bancile din Europa continentala. Institutia estimeaza ca profitabilitatea anumitor banci ar putea fi afectata, dat fiind ca o parte din veniturile lor provin de pe piata americana, dar nu si soliditatea bilanturilor sau portofoliul bancilor europene.

Analistul Goldman Sachs, Peter Berezin Euro,sustine ca euro ar putea atinge nivelul de 1,55 dolari pana la jumatatea anului 2008. Chiar daca impactul este mai mic decat in SUA, acest lucru va afecta cresterea economica din Spania, Marea Britanie si Irlanda. Cu toate astea, economia din zona euro si-a aratat elasticitatea, ceea ce face mai putin probabila o lovitura economica puternica.

Interventiile bancilor centrale ale celor mai mari economii ale lumii, de resuscitare a sistemelor financiare prin injectarea unor cantitati uriase de lichiditati in circuitele bancare au mari sanse sa devina cea mai inspirata miscare de pe pietele financiare din istoria economiei, pe masura ce bursele din intreaga lume incep sa prezinte primele efecte pozitive.

Banca Centrala Europeana a injectat deja 156 miliarde euro, Rezerva Federala a Statelor Unite, 62 miliarde dolari (45,3 mld. euro), iar Banca Japoniei, 8,5 miliarde dolari (6,2 mld. euro). Piata bancara germana a resimtit si ea cutremurul ipotecar din State, multe banci germane facand front comun pentru a scapa criza. Britanicii in schimb nu au injectat bani in sistemul financiar. Efectele negative asupra burselor din Europa Centrala si de Est par sa se diminueze de la vest la est.

Problemele de pe piata creditelor ipotecare americane au avut o influenta nefavorabila asupra tranzactiilor de pe bursele din Europa Centrala si de Est,insa nu au afectat bancile din aceasta regiune. In contextul in care piata financiara si cea valutara sunt principalele motoare ale globalizarii economice, efectele negative ale crizei creditelor ipotecare s-au propagat pe intreg mapamondul.

Efect pozitiv asupra economiei romanesti

Specialistii companiei de consultanta si cercetare imobiliara Property Secrets sustin ca lovitura pe care criza de pe piata creditelor din SUA a dat-o pietelor financiare internationale are un efect pozitiv in Romania, Bulgaria si in alte tari din aceasta regiune, deoarece incetinirea cresterii economice din intreaga lume, este exact ceea ce aveau nevoie economiile din Europa Centrala si de Est, in special Romania si Bulgaria, tari care erau in pericol de supraincalzire.

Economiile acestor state se dovedesc incredibil de puternice, in contextul problemelor generale la nivel mondial, iar incetinirea inevitabila a avansului nu va fi excesiva.

Economia romaneasca pe an are toate "ingredientele" necesare pentru a creste, in medie, cu 5%-6% pe an, in urmatorii sapte ani, considera Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

Economia Poloniei a crescut, anul trecut, cu 6,5%, cea mai mare crestere din ultimii zece ani, a Romaniei cu 6%, in timp ce cresterea economica din Bulgaria a fost de 6,2%, din Cehia de 6%, iar din Slovacia de 9%. Ritmul rapid de crestere este insotit insa de factori negativi, cum ar fi amplificarea inflatiei si a deficitului de cont curent, explica specialistii firmei de consultanta.

Dominique Strauss-Kahn, presedinte al Fondului Monetar International , sustine ca anul 2009 ar trebui sa marcheze revenirea cresterii economice in Statele Unite ale Americii, estimand ca bancile franceze vor iesi cu bine din criza. Astfel, in Statele Unite ale Americii vor fi trei trimestre de evolutii negative, lucru ce va avea consecinte asupra economiei globale. Si pentru ca inca nu se stie cat de mari sunt datoriile ascunse in sistemul financiar, bancile au devenit refractare la ideea de a se mai imprumuta una pe alta, iar investitorii sunt tot mai suspiciosi cand vine vorba de sanatatea sistemului financiar.

Tot ca un efect al crizei, pretul alimentelor a crescut, anul acesta, in intreaga Europa. Prin urmare, in zona euro, inflatia a ajuns la 3,1 procente, in mare parte din cauza cresterii inflatiei alimentelor la 4,3%.

Analistii Bancii Centrale Europene au afirmat ca pretul mancarii isi va mentine si anul viitor trendul ascendent. Guvernele din intreaga lume au decis astfel sa elimine tarifele de import pentru a contrabalansa cresterea preturilor. Dupa China, Rusia, Mexic, India, Peru, Uniunea Europeana este urmatoarea care ia aceasta masura.

Tarifele de import vor fi eliminate odata cu luna iunie, iar masura va fi pusa in aplicare si de Romania.

Actuala criza este cea mai mare de la Marea Criza, insa nu este cea mai grava din toate timpurile, iar nivelul de crestere economica in Europa va fi mai scazut, insa nu comparabil cu economia americana. Efectele se simt si de vor resimti in continuare dupa cum apreciaza analistii, insa in mod diferit de fiecare tara in parte, in functie de dezvoltarea economica si de relatiile pe care aceasta le are cu SUA.

Fidelis intra la tranzacționare – TradeVille

Made In Romania Bursa de Valori București lansează o noua ediție a programului Made in Romania, dedicat companiilor antreprenoriale. In acest an, programul își propune sa identifice 15...

Rata șomajului se menține la 5.6% la finalul anului 2023 – TradeVille

Volumul Cifrei De Afaceri Din Serviciile Prestate, In Creștere In primele 2 luni ale anului 2024, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piața prestate populației a crescut, ca serie...