Grecia, la un pas de faliment

Considerata cel mai bun exemplu de integrare financiara din Europa, Grecia s-ar putea dovedi unul dintre cele mai mari esecuri ale Uniunii Europene, deficitul bugetar imens amenintand sa provoace o noua criza in zona euro.

Uniunea Europeana a ajutat financiar Letonia, Romania si Ungaria, pentru a face fata crizei, insa Grecia este membra a zonei euro, pentru acest caz neexistand un set de reguli clare.

"UE are masuri elaborate de prevenire a crizelor. Insa nu are un sistem de management al crizei", a spus analistul Jean Pisani-Ferry, pentru Financial Times.

Peste tot in jurul lumii, guvernele au renuntat la constrangerile fiscale, pentru a combate criza. Insa, in unele tari, cum ar fi Irlanda, statul implementeaza masuri pentru a tine sub control deficitul bugetar. Criza din Grecia a capatat o noua dimensiune, in mare parte din cauza comportamentului guvernului din Atena.

Pe scurt, acesta a mintit in legatura cu gravitatea situatiei sale fiscale. In martie, au spus ca au probleme, dar nimic ce nu ar putea fi gestionat. Comisia Europeana a estimat, la acea data, un deficit bugetar de peste 3% din PIB (limita permisa de uniune), pentru 2009, si de 4% pentru anul viitor.

Nimeni nu a fost pregatit pentru a infrunta cifrele adevarate. In octombrie, CE si-a schimbat prognoza, spunand ca tara din sudul Europei va avea un deficit de 12,7% in acest an si de 12,2% in 2010.

Actiunile Guvernului ar putea ameninta stabilitatea tarii

UE a cerut ministrului de Finante grec, George Papaconstantinou, sa refaca bugetul pe anul viitor, iar acesta a declarat ca va face tot ce-i sta in putinta sa se conformeze. Insa promisiunea sa de a majora taxele pentru persoanele bogate pare lipsita de substanta, cred analistii.

Anul trecut, in decembrie, nemultumirea fata de situatia economica a condus la o revolta in Atena, iar socialistii de la putere au promis sa protejeze veniturile si sa majoreze sumele acordate prin asistenta sociala, fiind putin probabil sa ia masuri care contravin acestor promisiuni.

Inainte de criza mondiala, Grecia avea o rata de crestere anuala de peste 4%, consumul fiind stimulat de creditele ieftine, unul dintre beneficiile zonei euro. Insa concurenta a avut mult de suferit in timpul recesiunii. In Grecia, costurile cu forta de munca au crescut cu 40 de procente, din 2001, cand a intrat in zona euro, pe cand, in Germania, de exemplu, acestea au fost constante in aceasta perioada.

Aproape din toate punctele de vedere, grecii au cheltuit mai mult decat isi permiteau. Deficitul de cont curent a ajuns la 15% din PIB, iar datoriile externe depasesc deja produsul intern brut, economia tarii sprijinindu-se doar pe doua industrii: transporturi maritime si turism. "In prezent, Grecia are un mix de probleme unice in zona euro: un deficit bugetar mare, datorii publice in crestere si un sistem de pensii nesustenabil", a spus George Pagoulatos, profesor la Unversitatea Economica din Atena.

De cand a intrat in zona euro, Grecia a depasit frecvent limitele de deficit si datorii permise de UE. In 2010, Guvernul intentioneaza sa majoreze, din nou, salariile bugetarilor, cu 5 - 7 procente.

Insa pensiile sunt cele care fac economia Greciei mai vulnerabila decat altele din UE, fiind prea mari pentru bugetul de stat. Atena este in discutii pentru reducerea fondurilor de pensii de la 13 la trei si pentru implementarea programului de majorare a varstei de pensionare pentru femei la 65 de ani, la fel ca pentru barbati, insa liderii sindicali se lupta cu toate puterile impotriva acestor masuri.

Ce se va intampla in continuare?

Ministrii de Finante din UE au avertizat ca, daca nu sunt impuse masuri stricte, ar putea stopa acordarea de fonduri europene, menite a ajuta Grecia sa ajunga la nivelul celorlalte tari din zona euro.

Parasirea zonei euro nu este o optiune pentru guvernul din Atena, costurile implicate fiind mult prea mari. Insa aceasta zona are o politica stricta impotriva salvarii unui membru, pentru a preveni nivelul de indatorare prea mare al intregii regiuni.

O solutie ar fi apelarea la Fondul Monetar International. Conditiile riguroase cerute de acesta ar putea ajuta la crearea unui cadru pentru reforma si sa permita Guvernului sa scape de responsabilitatea masurilor aspre, in fata electoratului.

Insa ministrul de Finante grec spune ca acest lucru "nu intra in discutie", sustinand ca Atena este capabila sa aduca tara la linia de plutire, fara nici un ajutor.

Desi este un scenariu la care nici un oficial european nu vrea sa se gandeasca, Grecia ar putea intra in incapacitate de plata, ceea ce ar da un semnal negativ despre stabilitatea uniunii monetare.