Va renunta Europa de Est la economia de piata?

Criza a lovit puternic regiunea estica si centrala a Europei, insa nu s-a pierdut increderea in economia de piata. Deocamdata.

Desi guvernele au fost supuse unor presiuni financiare imense, nici unul nu s-a indepartat de la calea reformelor orientate spre economia de piata, pe care au urmat-o de la caderea comunismului, in urma cu 20 de ani, spun analistii de la Financial Times.

Insa, luand in considerare majorarea ratei somajului si cresterea numarului de falimente, adevaratul test de abia urmeaza. In urmatoarele 12 luni, in regiune vor avea loc mai multe campanii electorale, inclusiv alegerea Parlamentului in Ungaria si Republica Ceha si alegerile prezidentiale din Polonia.

"Pana acum, populismul a fost tinut sub control in Europa estica. Insa, cu somajul in crestere si deficite prea mari pentru ca guvernele sa faca ceva in acest sens, ar putea aparea promisiuni de masuri protectioniste, in timpul campaniilor electorale, in loc sa fie explicata nevoia pentru schimbare a sistemului economic", a declarat Katinka Barysh, director adjunct la Centrul European pentru Reforma.

In urma cu un an, multi economisti credeau ca regiunea ar putea scapa de recesiune, dupa ce, in 2007, se inregistrasera cresteri economice de sase procente, cu aproape 5% peste media zonei euro.

Insa, in acest an, cele mai noi state membre ale Uniunii Europene vor avea scaderi de 3,5%, aproape la fel de mult cat in zona euro, unde contractia este estimata la 4%. Pentru 2010, previziunile sunt sumbre. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) estimeaza o crestere de numai 1% pentru noii membri ai UE, similar cresterii din Europa Occidentala.

Boom-ul economic dinaintea crizei s-a terminat, iar, odata cu el, si cursa est-europenilor pentru a ajunge la standardele de viata din vest.

Estul, marcat de diferente majore

Impactul crizei este extrem de variat, de la o scadere medie a produsului intern brut de 15 procente, in tarile baltice, la cresterea de 1% a economiei Poloniei. In mod similar, si efectele politice sunt diferite. In Ungaria si Letonia, guvernele au fost rasturnate, in timp ce, in Polonia, premierul Donald Tusk si-a pastrat popularitatea.

Insa nici cele mai grav afectate economii nu au inregistrat o crestere a populismului asemanatoare crizei financiare din Rusia, din 1998, de exemplu.

Astfel, oficialii BERD spun ca lipsa unei revolte impotriva reformelor reflecta maturitatea institutiilor si a sistemelor politice din regiune. "Cu toate acestea, o noua runda de reforme majore pare improbabila", arata BERD.

Cum s-a intamplat si in restul lumii, guvernele au permis majorarea deficitelor bugetare. UE si FMI au oferit sprijin financiar, prin intermediul unor imprumuturi, dar insista asupra unor reduceri masive de cheltuieli. Tocmai aici este si problema. Pana acum, economiile acestor state aveau multiple surse de finantare, care au disparut, odata cu instalarea crizei creditelor.

Totusi, exista si solutii. Potrivit economistului sef al BERD, Erik Berglof, una dintre acestea ar fi dezvoltarea pietelor financiare locale si luarea unor masuri pentru stimularea pietelor interne, pentru a reduce dependenta de exporturi si pietele externe.

Insa aceste schimbari vor dura mult timp, si, chiar daca vor avea succes, vor genera un ritm de crestere mult redus, fata de perioada pre-recesiune.