Andreea Paul: Dezechilibrele macroeconomice europene sub lupa

In cei 10 ani de existenta a Uniunii Economice si Monetare, diferentele economice semnificative intre statele membre au fost mascate si trecute in plan secund de catre liderii europeni, decontate insa din plin de catre cetatenii expusi la masuri ulterioare de austeritate.

Eficienta si suficienta criteriilor de convergenta nominala stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ca principale conditii de aderare la zona euro, au fost zdruncinate de evolutiile economice din ultimii ani. Decalajele existente intre statele din zona euro au fost plasate in centrul atentiei de actuala criza internationala, care a adancit problemele financiare si dezechilibrele macroeconomice in tarile mai slab performante.

Chiar si in momentul de fata, liderii europeni recunosc doar partial existenta unei Uniuni Economice si Monetare cu doua viteze, ignorand cauzele accentuarii decalajelor intre nucleul dur al zonei euro si periferie. Decidentii politici europeni au inteles in final importanta rezolvarii cauzelor decalajelor si ale dezechilibrelor in zona euro si au actionat. Multi vor spune insuficient, dar au

actionat. S-a construit, in sfarsit un mecanism preventiv de monitorizare si de alerta pentru statele europene.

Mecanismul de alerta are ca instrument principal de analiza un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surprind atat dezechilibrele externe si de competitivitate, cat si pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alerta. Orice abatere a indicatorului de la intervalul de variatie stabilit semnaleaza riscuri majore.

Primul raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alerta a fost publicat in 14 februarie 2012 si identifica 12 state membre ale UE cu riscuri macroeconomice care impun analize aprofundate: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. Statele care beneficiaza de un program de asistenta financiara din partea UE si a FMI - Romania, Grecia, Irlanda si Portugalia - se afla deja sub o supraveghere economica consolidata.

Tabloul de bord subliniaza pierderea de competitivitate si riscurile de aparitie a unor dezechilibre in economiile europene mai putin performante in ultimul deceniu.

In Irlanda, de pilda, preturile locuintelor au crescut cu 55% inainte de declansarea crizei internationale, semnalul supraincalzirii sectorului imobiliar. Datoria privata s-a dublat, atingand in anul 2010 cel mai mare nivel din UE, de 341% din PIB, iar salariile au crescut anual cu cel putin 10% pana in anul 2009.

Grecia a inregistrat deficite comerciale ridicate si a cheltuit mult peste veniturile disponibile, ratand in mod constant intervalele de variatie pentru exporturi si datorie publica. Datoria publica a crescut de la 104% din PIB in anul 2001, la 145% din PIB in anul 2010, situandu-se in prezent la nivelul de peste 160% din PIB. in plus, rata somajului a fost in jurul valorii de 10% incepand cu anul 2001. Asadar, situatia precara a economiei elene nu se cunoaste de ieri, de azi, ci au existat semnale clare, dar neglijate, pe intreg parcursul ultimului deceniu.

Aceleasi probleme le are si Portugalia, cu deficite comerciale ridicate si un nivel foarte mare al datoriei private, ce o claseaza pe locul 3 in UE, dupa Irlanda si Cipru.

Tabloul de bord indica si evolutia economiilor puternice. In cei 10 ani de existenta a Uniunii Economice si Monetare, Austria nu a atins niciodata limita datoriei publice, de 60% din PIB - acesta fiind si unul din criteriile de convergenta nominala. in schimb, Germania a ratat-o in 9 ani, iar Franta in 8 ani, accentuand caracterul mai mult conceptual decat practic al criteriilor de la Maastricht, incluse si in Pactul de Stabilitate si Crestere. In plus, Franta a ratat constant criteriul dinamicii cotelor de piata ale exporturilor, pierzand teren in fata celorlalte tari an de an, incepand cu anul 2001.

Romania, in parametrii propusi

Analiza celor 10 indicatori la nivelul anului 2011 releva faptul ca Romania nu are dezechilibre macroeconomice interne, incadrandu-se in parametrii economici propusi, dar identifica doua potentiale dezechilibre externe si de competitivitate. Primul este deficitul de cont curent, ca medie a ultimilor trei ani, de -4,1% din PIB, usor sub limita inferioara a intervalului de variatie de -4% si +6%. Cel de-al doilea este pozitia investitionala neta de -63% din PIB care ne plaseaza dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB.

In acest context, mecanismul de alerta cu privire la dezechilibrele care apar la nivelul economiilor europene este mai mult decat binevenit.

Existenta unui astfel de mecanism pe parcursul ultimului deceniu ne-ar fi protejat de imprumuturi si de speculatii aiuritoare, de masurile brutalele de austeritate si ar fi redus semnificativ impactul crizei internationale asupra tarilor europene.

In prezenta acestui mecanism european de alerta, romanii vor fi mult mai bine protejati de masurile economice gresite, populiste si politicianiste.

Andreea Paul, Consilier de Stat al Primului Ministru

Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene

Benzinăriile afișează prețuri mai mari la combustibil începând de vineri, 19 aprilie. Prețurile ridicate pentru benzină și motorină au reprezentat motive de dezbatere și au fost, în...

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset: Exynos 2500

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset, Exynos 2500, care promite să fie o versiune îmbunătățită a modelului actual, Exynos 2400. Noul procesor este proiectat...