Bancile, obligate sa suporte pierderi in Grecia?

Liderii din Uniunea Europeana si-au stabilit drept termen limita data de 23 octombrie pentru a veni cu un nou set de propuneri pentru rezolvarea crizei datoriilor, care ameninta sa trimita zona euro intr-o recesiune adanca.

Dupa luni intregi de esecuri, politicienii par sa fi acceptat, in sfarsit, ceea ce multi economisti spun de mult timp: faptul ca evitarea unei intrari in incapacitate de plata nu este fezabila, sustine economistul Paul De Grauwe.

"Toata lumea este de acord, azi, ca Guvernul elen nu va fi capabil sa-si plateasca datoriile. Asa ca ar fi mai bine sa recunoastem acest lucru si sa incepem procesul de restructurare, iar acceptarea unor pierderi de catre banci si alti detinatori de obligatiuni ar usura aceasta povara", a explicat De Grauwe, citat de MSNBC.

Pierderile la care se refera economistul inseamna sa accepte mai putin de 100 de centi la euro. Insa intrebarea principala este: cat de mari ar trebui sa fie aceste pierderi asumate, pentru a stabiliza bugetul Greciei?

Initial, s-a crezut ca s-a gasit o solutie in luna iulie, cand liderii europeni si detinatorii de obligatiuni au fost de acord cu un schimb volutar cu obligatiuni cu un termen de maturitate mai indelungat, ceea ce ar forta bancile sa suporte pierderi de 20 la suta. Speranta lor era ca, astfel, se va evita definitia legala a intrarii in incapacitate de plata.

Totusi, trei luni mai tarziu, planul pare sa nu mai fie valabil, bancile sustinand ca au capital prea putin pentru a acoperi aceste pierderi, care, de fapt, s-ar ridica la 50 la suta. Iar, fara a avea acest capital, guvernele europene se tem ca vor fi nevoite sa intervina pentru a sustine financiar bancile. De exemplu, la inceputul lunii, Franta si Belgia au salvat banca Dexia, dupa ce pierderile i-au consumat intregul capital.

Fata in fata cu perspectiva injumatatirii valorii obligatiunilor elene pe care le detin, bancherii europeni au inceput "lupta". Directorul executiv al Deutsche Bank, Josef Ackermann, a avertizat ca, din cauza combinatiei unor cerinte mai stricte pentru capital cu pierderi mai mari, bancile vor fi nevoite sa dea mai putine imprumuturi.

"Trebuie vazut daca bancile vor fi capabile sa mai asigure finantare sau daca posibilele pierderi in zona euro si noile reglementari le vor forta sa fie restrictive", a spus Ackermann. "Trebuie sa gasim un echilibru intre reglementarile sectorului financiar si efectele pe care acestea le au asupra economiei in general", a adaugat el.

Iar o criza a creditelor n-ar putea sa intervina intr-un moment mai nepotrivit pentru economia europeana, care se indreapta spre o noua recesiune.

In timp ce o restructurare a datoriilor Greciei pare inevitabila, ar reprezenta inceputul unei perioade lungi si dificile de redresare, potrivit lui Roger Nightingale, economist la RDN Associates. "Nu vor mai exista imprumuturi private pentru Grecia sau pentru orice alta tara ce reprezinta riscuri similare, timp de ani de zile. Nu cred ca asta este o solutie. Ar inrautati lucrurile", a conchis economistul.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...