Seful BCE: Nu mai ajutam Grecia, e randul guvernelor nationale

Presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a respins apelurile prin care institutiei i se cere sa ajute Grecia sa isi reduca datoria covarsitoare, mutand asupra guvernelor din zona euro responsabilitatea de a gasi banii de care are nevoie Atena.

Atitudinea lui Draghi poate complica eforturile depuse in scopul strangerii sumei de 30 de miliarde de euro, de care guvernul de la Atena are nevoie pentru a-si acoperi nevoile de finantare in cazul in care Europa si Fondul Monetar International decid sa acorde statului elen mai mult timp pentru a atinge tintele fiscale.

"BCE a terminat", a spus Draghi cu ocazia conferintei lunare a Board-ului BCE, referindu-se la sprijinul acordat Greciei, scrie The Wall Street Journal.

Banca Centrala detine obligatiuni grecesti in valoare de 40 de miliarde de euro, achizitionate in 2010. Anumite guverne fac presiuni asupra institutiei pentru ca aceasta sa redirectioneze profitul obtinut de pe urma obligatiunilor direct catre Atena, asigurand astfel o reducere a datoriei Greciei cu 8 miliarde de euro.

Ca parte a pachetului financiar acordat Greciei la inceputul acestui an, BCE a decis ca bancile membre sa transmita profitul din titlurile de stat elene guvernelor lor nationale, acestea avand posibilitatea de a trimite mai departe banii catre Grecia.

De asemenea, oficialii BCE au precizat ca este legala posibilitatea de a vinde obligatiunile elene detinute de BCE fondului european de salvare la pretul redus acceptat de banca, insa exista incertitudini cu privire la disponibilitatea guvernelor nationale participante de a gasi bani pentru a cumpara datoria.

Comentariile lui Draghi fac presiuni asupra guvernelor pentru a gasi o solutie, considera Ken Wattret, economist la BNP Paribas.

Saptamana aceasta parlamentul grec a aprobat pachetul de masuri de austeritate impus de creditorii sai internationali in schimbul unui ajutor financiar in valoare de 31,5 miliarde de euro, acesta reprezentand "un progres real", potrivit sefului BCE.

Totusi, Grecia are nevoie de inca 30 de miliarde de euro pentru a-si atenua datoria, estimata la aproximativ 190% din PIB anul viitor.

Guvernele europene au refuzat pana acum sa isi asume pierderi pentru imprumuturile acordate Greciei. O alta optiune este reducerea dobanzii pe care Atena o plateste pentru aceste imprumuturi, care nu ar aduce, insa, o imbunatatire semnificativa. De asemenea, BCE nu isi va asuma nicio pierdere pentru obligatiunile detinute, argumentand ca o astfel de actiune ar fi echivalentul finantarii ilegale a guvernelor.

Draghi a indicat ca votul din Parlamentul elen a fost suficient pentru ca BCE sa acorde tarii un scurt ragaz prin cresterea nivelului imprumuturilor de urgenta acordate bancilor grecesti. Acestea ar putea sa foloseasca banii pentru a cumpara titluri de stat pe termen scurt de la guvern, care ar putea la randul sau sa ramburseze alte datorii care ajung la maturitate la sfarsitul acestei luni si sa amane intrarea in incapacitatea de plata.

Afirmatiile lui Mario Draghi "imping guvernele catre doua extreme, acest lucru insemnand ca ele vor fi nevoite fie sa isi asume pierderi, fie sa initieze un al treilea pachet de salvare", a aratat Carsten Brzeski, economist at ING Bank.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...