Criza euro: Cum sa iesi la lumina, daca te invarti in cerc?

Schimbul de replici nu tocmai amical dintre premierul italian, Mario Monti, si cancelarul german, Angela Merkel, par sa aiba ceva din dialogul surzilor pe care Germania si Grecia l-au avut acum doi ani, cand Berlinul nu dorea sa acorde bani Atenei pentru a o scoate din prapastie.

Negocierile dintre liderii europeni par sa fie, in continuare, sterile, dand impresia ca, in ciuda trecerii timpului, iesirea din criza se face pe un drum care merge in cercuri.

Atunci, ca si acum, un guvern lovit de criza datoriilor suverane, care a redus cheltuielile, a marit taxele si a facut reforme economice, pledeaza pentru rate mai mici ale dobanzilor si un suport european (a se citi german) mai puternic, pentru a convinge cetatenii ca suferinta are un motiv justificat, noteaza Reuters.

Acum, ca si atunci, un cancelar constrans de ostilitatea publicului pentru acordarea de bani statelor aflate in dificultate si convins ca numai presiunea pietei poate readuce natiunile risipitoare pe calea cea dreapta se face ca nu aude chemarile de ajutor, spunand ca nu este nevoie sa intervina, pentru ca nimeni nu cere ajutorul.

Intarzierea in luarea de masuri pentru a ajuta Grecia, in 2010, a subminat increderea in pietele din zona euro, care nici macar acum nu a fost restaurata total, ridicand costurile unei eventuale salvari.

Nu este, insa, un deja vu total, deoarece Germania are mult mai multa incredere in Italia lui Monti, decat a avut vreodata in Grecia.

Prin urmare, oficialii europeni se asteapta ca Merkel sa se induplece si sa fie de acord cu masuri preventive mai puternice, in martie, odata ce liderii din zona au semnat cele doua tratate initiate de Berlin, privind disciplina bugetara si reglementarile unui fond de salvare permanent.

Intre timp, italienii, care se agita in legatura cu maririle de taxe si taierile din cheltuielile publice, se pot consola cu faptul ca au reusit scaderea ratei dobanzilor pentru obligatiunile de stat, in ciuda reducerii ratingului de tara cu doua unitati de catre Standard & Poor's.

"Problema este ca, in ciuda acestor sacrificii, nu vedem nicio concesiune facuta de UE in ceea ce priveste reducerea ratei dobanzii", s-a plans Monti cotidianului german Die Welt.

Daca nu exista nicio recompensa tangibila pentru eforturile lor, italienii s-ar putea intoarce impotriva Europei si impotriva Germaniei, vazuta ca "liderul intolerantei la nivel european".

Monti isi doreste, de asemenea, ca solutie pe termen lung, emiterea de euro-obligatiuni, lucru de care Merkel nici nu vrea sa auda.

Pe termen scurt, Monti vrea ca Berlinul sa mareasca resursele fondului european de salvare pentru pietele izolate de piata de capital. "Cu cat sunt mai multi bani in fond, cu atat este mai putin posibil sa cheltuim un singur euro", este de parere Monti.

Merkel a reactionat artagos, spunand ca Germania "vrea sa vada ce mai poate face si pentru celelalte tari din zona euro".

De unde vin banii?

In public, Angela Merkel si-a exprimat admiratia pentru reformele premierului italian in sectorul pensiilor si al mediului de afaceri, iar liderul italian a laudat economia Germaniei ca un model pentru toata Europa.

In particular, insa, oficialii celor doua tari isi fac mai putine complimente.

Cu toate ca-l respecta pe Monti, germanii isi aduc foarte usor aminte ca predecesorul sau, Silvio Berlusconi, a promis reducerea deficitului numai dupa ce BCE a salvat Roma, cumparand obligatiuni.

Italia ar putea aplica la EFSF pentru bani, cu care sa-si asigure noile obligatiuni, insa surse din ambele capitale spun ca Italia vrea sa evite stigmatul, conditionarile stricte si supervizarea intruziva care ar fi implicite unei asemenea optiuni.

Insistenta liderului german privind ajutorul financiar acordat tarilor in dificultate numai "in ultima instanta" inseamna ca vointa politica de la Berlin privind masurile aditionale tinde sa se evapore de fiecare data cand pietele se calmeaza o saptamana sau doua.

Spre deosebire de presedintele francez, Nicolas Sarkozy, care sustine ca BCE sa devina creditor al zonei euro, Monti impartaseste viziunea germana a limitarii rolului bancii centrale.

Oficialii europeni se asteapta ca Berlinul sa permita existenta celor doua fonduri de salvare EFSF si Mecanismul European de Stabilitate in paralel, incepand din iulie, pe o perioada extinsa.

Acest lucru ar permite o capacitate combinata de aproape 1 trilion de euro, chiar daca ratingul EFSF a fost scazut la AA+, de la AAA, dupa ce unii dintre girantii fondului, in special Franta, au suferit, de asemenea, o retrogradare.

O asemenea mutare din partea Berlinului ar putea convinge marile economii din G20 ca zona euro face mult pentru a se salva, inclusiv a da posibilitatea FMI de a-si creste capacitatea de finantare la 600 de miliarde de dolari.

Asadar, sporovaiala publica dintre Monti si Merkel s-ar putea sa se dovedeasca a fi fost mai mult o supapa de siguranta pentru a linisti ambele tabere ale zonei euro pana la ajungerea unui acord, decat o expunere a unor diferente profunde.

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...

Cum va fi revoluționată piața de mașini electrice de producătorii chinezi. „O cursă pe viață și pe moarte”

Producătorii chinezi își prezintă cele mai noi modele la Auto China, care a început joi, 25 aprilie, la Beijing. O "cursă pe viață și pe moarte" a început să se desfășoare pe cea...