De ce ne intereseaza "Raportul celor 5"

Criza migrantilor/refugiatilor este un soc mare pentru Uniune. Cancelarul Angela Merkel il considera nu mai putin sever decat criza zonei euro.

Aceste evenimente extreme releva fragilitatea Uniunii. UE a adus pace si reconstructie economica dupa Al Doilea Razboi Mondial, a ajutat reintoarcerea in familia democratiilor a unor tari fost comuniste. Tot Uniunea are la activ politici comune mai mult sau mai putin reusite (politica agricola, politica regionala).

Dar Uniunea, ca sistem, arata ca robustetea nu deriva automat din "piata unica", reguli mai mult sau mai putin respectate si valori ale societatii deschise.

Nu exista inca o politica de securitate si externa comuna autentica si nici granitele UE nu sunt protejate in mod adecvat. Iar euroaria dovedeste hibe mari de design si politici.

Cum nu ezita sa afirme lideri importanti ai Uniunii, rezolvarea crizei zonei euro si a crizei migrantilor/refugiatilor sunt teste formidabile pentru viitorul proiectului european.

La noi s-a discutat putin despre un document semnat de 5 lideri europeni - presedintele Comisiei Europene, presedintele Parlamentului European, presedintele Consiliului European, presedintele Bancii Central Europene si seful Eurogrupului.

"Raportul celor 5" este poate cel mai important demers programatic privind reforma Uniunii, a zonei euro, din ultimii ani.

Merita sa fie examinat cu mare atentie si la Bucuresti, in conditiile in care aderarea la euroarie ramane o tinta strategica, fie ea conditionata de pregatirea economiei autohtone si de reforma euroariei.

Mai jos sunt cateva observatii personale privind acest document.

Exista constatari cheie ale Raportului, intre care:

• euroaria are un design incomplet/defect, care trebuie sa fie refacut;
• defectele institutionale si de politici ale euroariei au fost reliefate mai pregnant de criza;
• in euroarie a avut loc o divergenta structurala (in loc de convergenta) - cum spun experti ai Comisiei, convergenta OCA (optimal currency area) nu este o caracteristica a euroariei.

Din acest punct de vedere, viata a dat dreptate celor care au semnalat anticipat aceasta problema din primii ani ai existentei euroariei. Guvernanta dezechilibrelor a devenit excesiv de birocratica, prea complicata, ceea ce nu favorizeaza luarea unor decizii optime.

In fine, cum spune Raportul, Uniunea trebuie sa fie "fair", sa aduca avantaje tuturor membrilor sai.

Sunt accente conceptuale in Raport care ar impinge reforma institutionala si de politici in directii ce pareau blocate.

De pilda, se spune ca "impartirea poverii" si a riscurilor (risk-sharing, burden-sharing) este necesara intr-o uniune. Euroaria are nevoie deci de aranjamente fiscale solide, ce lipsesc acum.

In acelasi registru este si teza ca Uniunea Bancara are nevoie de o "schema colectiva de garantare a depozitelor" si de un "financial backstop" - capacitate de interventie financiara - credibila, puternica.

Ne intalnim aici din nou cu problema fiscala/bugetara a euroariei. Raportul evoca nevoia unei trezorerii comune care sa raspunda la socuri asimetrice, ce deriva din cicluri economice si capacitate de ajustare diferite; aceasta ar implica guvernanta comuna si functie de stabilizare macroeconomica (desi se spune ca aceasta functie nu inseamna transferuri permanente).

In fine, se vorbeste despre responsabilitatea economiilor cu surplusuri externe mari (dezechilibru macroeconomic excesiv) ; pana acum povara a fost pe tari cu deficite mari. Este o aluzie la Germania, care are un surplus de cont curent de cca 7% din PIB.

Dar sunt, in opinia mea, probleme la care Raportul nu raspunde si care merita sa fie evidentiate (mai ales ca dezbaterea continua in UE).

Reforma este judecata pe termen lung (2025) abordarea fiind "incrementalista", inevitabila probabil in contextul european si starea de spirit actuale.

Apare astfel o situatie de "catch 22" atat timp cat integrarea fiscala este conditionata de convergenta OCA (structurala).

Se poate miza pe reducere de decalaje intre grupuri de tari (convergenta structurala) intr-un mediu cu stagnare economica si mari incertitudini? Socurile asimetrice sunt o problema serioasa in euroarie, iar trezoreria comuna este indepartata ca realizare.

Este totodata indoielnic ca ajustari prin "devalorizari interne" (taieri de venituri) pot fi efectuate in mod repetat ca mijloc de corectie; ele conduc la tensiuni sociale si chiar politice mari.

Nota bene: ca mecanism, euroaria seamana cu etalonul aur din anii interbelici. Se indica formarea unor Autoritati nationale pentru competitivitate, dar este greu de crezut ca ele ar putea influenta dinamica veniturilor in sectorul privat (privite din perspectiva gestionarii unor echilibre).

Sunt si dezacorduri intre principalii actori instituionali si politici. De pilda, Presedintele Jean Claude Juncker a propus schema colectiva de asigurare a depozitelor mai rapida, dar Berlinul pare sa se opuna.

Exista o gama de probleme la care raspunsuri pe planul politicilor publice sunt foarte greu de dat. Am in vedere ca reformele structurale consuma timp, ca miscarea economiilor depinde de demografie si castiguri de productivitate (nefavorabile multor tari). De aceea, unele voci cu rezonanta (Larry Summers, Robert Gordon) vorbesc despre "stagnare seculara".

Exista o supraindatorare publica si privata (debt overhang) care incetoseaza perspectiva, la care se adauga efecte mai putin bune ale injectiilor masive de lichiditate (cum arata experti ai BIS).

Avem si puzderia de evenimente extreme si criza din economii emergente care complica situatia de ansamblu. Nici nu este realist de crezut ca pietele de capital pot suplini in Europa bancile; ele se pot dezvolta, dar nu se poate paria pe un miracol din partea unei Uniuni a pietelor de capital.

Romania are de ce sa fie vital interesata de o reforma a euroariei care sa o faca viabila; altminteri proiectul european este periclitat. Intrarea in euroarie cere reforma euroariei si convergenta reala, ceea ce sugereaza si Raportul.

Cei ce afirma ca am indeplini criteriile de aderare nu inteleg fondul chestiunii; criza euroariei ilustreaza relevanta limitata a criteriilor nominale (inflatie, deficit bugetar, rate dobanzi, etc).

Sa nu avem mintile infierbantate. Cum Raportul poate fi vazut ca o foaie de parcurs pentru reforma euroariei, tot astfel Romania are nevoie de o foaie de parcurs privind convergenta structurala. Sa lucram cu seriozitate in acest scop. Exortatii privind aderarea, fara argumente, nu ajuta nici acasa, nici in exterior.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare. Cu ce specificații tehnice vin

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare, AMD Ryzen PRO Seria 8000 pentru desktop-uri și Seria 8040 pentru laptopuri. Noile procesoare sunt proiectate pentru a îmbunătăți semnificativ...

Razer se pregătește să lanseze primul mousepad de gaming cu LED-uri

Compania Razer a anunțat lansarea noului mousepad de gaming Razer Firefly V2 Pro, promovat ca fiind primul din lume iluminat cu LED-uri, un accesoriu care transformă radical aspectul oricărui...