Patru scenarii pentru salvarea Italiei

Investitorii au impins Italia pe marginea prapastiei, analistii fiind de parere ca acesta este un punct de rascruce. Insa, oficialii europeni, in loc sa puna la punct un program de salvare, asteapta sa vada care vor fi miscarile politice in noul guvern, dupa ce premierul Silvio Berlusconi a anuntat ca isi va da demisia, dar nu inainte de aprobarea masurilor de austeritate.

Decizia de a nu interveni pare sa fie o demonstratie a faptului ca oficialii zonei euro cred, in continuare, ca Italia poate iesi de una singura din criza in care a intrat. Pe de alta parte, poate reprezenta si o recunoastere tacita a faptului ca arsenalul international de masuri de urgenta a fost epuizat.

Cea mai buna speranta pentru ca Italia sa nu intre in spirala negativa in care se afla Grecia este preluarea rapida a puterii de la Silvio Berlusconi de catre un guvern tehnocrat, care sa aplice reformele economice, in concordanta cu o redresare a situatiei din Grecia si o majorare a sumelor disponibile in Fondul European pentru Stabilitate Financiara.

"Liderii europeni nu mai pot sa faca nimic in acest moment. Trebuie sa lase lucrurile sa se desfasoare in Italia", a comentat, pentru Financial Times, Sony Kapoor, seful departamentului de consultanta economica al Re-Define.

Daca planurile din prezent nu functioneaza, exista patru scenarii posibile pentru Italia, toate mult mai complicate:

Reducerea datoriei si stimularea cresterii economice

Oficialii europeni si majoritatea analistilor independenti sunt de acord ca fundatia economica a Italiei, chiar daca nu este excelenta, este mult mai buna decat a Greciei si a celorlaltor state care au primit ajutor financiar. Nivelul datoriilor tarii este ridicat, dar deficitul bugetar anual este scazut, sectorul bancar este sanatos, iar economia sa este mare si diversificata.

Datorita acestor lucruri, reformele care ar putea sa reduca datoriile si sa conduca la crestere economica ar avea un efect pozitiv imediat, iar tara ar putea iesi din criza. Acesta este si motivul pentru care liderii de la Roma au acceptat sa fie monitorizati de Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.

Intr-o scrisoare trimisa de inspectorii europeni Guvernului italian se arata ca misiunea lor va fi destul de intruziva. Bruxelles-ul a cerut o lista a activelor de stat ce ar putea fi vandute, astfel incat sa se stranga 5 miliarde de euro pe an pentru plata datoriilor. De asemenea, se cere o lista cu masuri, in afara de privatizari.

Insa, mai important, inspectorii cred ca Italia nu va reusi sa atinga tinta de deficit bugetar in 2012 si 2013, cerand masuri suplimentare in acest sens. Inspectorii au incredere ca aceste masuri ar putea functiona. Irlanda, de exemplu, care avea o economie destul de puternica inainte de criza bancara, a reusit sa-si coboare randamentele pentru obligatiuni de la 14 la suta, in luna iulie, la 7,6 la suta, dupa doua trimestre de cresteri in domeniul exporturilor.

Linie de credit de precautie

Aceasta i-a fost oferita lui Berlusconi la summit-ul G20 de la Cannes, insa premierul italian a refuzat. O asemenea linie de credit ar veni din partea FMI, fiind utilizata pentru tarile care sunt inca solvente, dar au dificultati in a se finanta de pe piete. In octombrie, si fondul de salvare a primit atributii similare, iar, acum, ar fi momentul perfect sa intervina in asemenea mod.

FMI sau fondul de salvare ar putea oferi Italiei o linie de credit de 50 - 80 de miliarde de euro, daca respecta cateva conditii. Daca ar face acest lucru, ar creste credibilitatea tarii si ar duce la scaderea costurilor sale de finantare.

Pe de alta parte, linia de credit ar putea sa aiba fix efectul invers, sa sperie investitorii, confirmandu-le faptul ca Italia are probleme mai mari decat se credea. In plus, sumele nu ar fi de ajuns. Italia are nevoie de 300 de miliarde de euro pentru anul viitor, prin urmare 50 de miliarde i-ar ajunge doar pentru vreo trei luni.

Plan de salvare

Daca Italia nu va reusi sa aiba acces la credite rezonabile pe pietele financiare, urmatorul pas ar fi un plan de salvare in toata regula, prin care Italia s-ar retrage de pe piete temporar, asa cum au facut-o Grecia, Irlanda si Portugalia. Daca ar urmari acelasi model, programul cu FMI si UE ar dura trei ani, timp in care Italia ar avea timp sa-si redreseze economia, sa-si rezolve problemele politice si sa recapete increderea investitorilor.

Problema o reprezinta dimensiunea tarii. Daca, pentru Grecia, 130 de miliarde de euro sunt de ajuns pentru acoperirea nevoii de finantare pentru trei ani, in Italia aceasta suma ar acoperi vreo sase luni. Iar, pentru a adanci problema, fondul de salvare mai are la dispozitie doar 250 de miliarde de euro. In cazul Italiei, suma ar cobori automat la numai 110 miliarde de euro, deoarece Italia contribuie la fondul de salvare cu 139 de miliarde de euro.

Prin urmare, ar trebui sa se bazeze pe FMI, dar si aici exista o problema: oficialii institutiei au declarat ca ar putea sa-i ofere doar circa 300 de miliarde de euro, care i-ar ajunge Italiei doar in 2012. Tarile emergente, precum Brazilia, ar obiecta daca sefii FMI ar hotari sa aloce sume mai mari pentru rezolvarea problemelor din zona euro.

Preluarea de catre Banca Centrala Europeana

Unele guverne din zona euro, in frunte cu Franta, sustin ca Banca Centrala Europeana (BCE) ar trebui sa devina creditorul acestor tari. Motivul: BCE poate tipari bani, prin urmare ar putea, cel putin teoretic, sa cumpere toate obligatiunile italiene, pentru a se asigura ca Italia se poate imprumuta la costuri scazute.

Bancile centrale din SUA si Marea Britanie deja fac acest lucru in mod constant. Insa, in zona euro, Germania s-a opus ideii de a folosi banca centrala pentru a acoperi cheltuielile bugetare si a avut grija ca acest lucru sa fie interzis prin Tratatul de la Lisabona.

Totusi, avand in vedere ca Germania are doar doua voturi in Consiliul de administratie al BCE, statele care sustin aceasta idee ar putea avea castig de cauza.

Pe de alta parte, sunt voci care sustin ca nici macar puterea BCE de a tipari bani nu ar putea salva Italia, avand in vedere dimensiunea pietei obligatiunilor acesteia, de 1,9 trilioane de euro.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...