Unde credeti ca se simt banii dumneavoastra cel mai in siguranta? Elvetia este considerata o tara sigura pentru lumea intreaga, dar ea nu este membru UE. Adevaratul "paradis fiscal" al Uniunii Europene este Luxemburg. Totul se face aici in conditii perfect legale.
Ce asteapta fiecare depunator de la banca sa? O siguranta mare a banilor depusi, castiguri bune si, daca e posibil, impozite cat mai mici. Aceste conditii sunt oferite potentatilor lumii de asa-numitele "paradisuri fiscale", majoritatea dintre ele gasindu-se in afara Europei, noteaza Deutsche Welle.
Micutul Ducat, Luxemburg, care este una dintre tarile fondatoare ale Uniunii Europene, asigura o fiabilitate excelenta a depunerilor. Ministrul de Finante al tarii, Luc Frieden, nu este de acord cu denumirea de "paradis fiscal", data de unii statului Luxemburg. "Noi suntem un centru financiar al Europei, oferim o fiscalitate flexibila, dar nu incurajam pe nimeni sa nu-si plateasca impozitele", spune el.
Luxemburg este un centru financiar important al lumii. Ducatul este in top 10 centre financiare ale lumii si ocupa locul al doilea dupa volumul fonduriilor de investitii, care ating 2.100 miliarde euro. In Luxemburg si-au deschis filiale 141 de banci din 26 de tari, care, cu siguranta, respecta cu strictete regulile secretului bancar si legislatia dura in ceea priveste spalarea banilor, alaturi de o politica fiscala lejera si favorabila, noteaza jurnalistii Deutsche Welle.
Concursul celor mai mici taxe
Multe companii multinationale au reprezentante in statul liluputan, supunandu-si castigurile unora dintre cele mai mici taxe din UE. Evident, totul este perfect legal, neincalcandu-se legile UE. Acest aflux de bani venit din afara tarii asigura locuitorilor Ducatului cel mai mare venit pe cap de locuitor din toata Uniunea. Nu-i deloc de mirare ca tara isi apara cu dintii modelul sau de business.
Conform regulilor UE, politica fiscala este desavarsita de fiecare stat in parte. Aceste state, insa, concureaza intre ele pe diverse paliere fiscale. De pilda, in Malta companiile de tip IBC (International Business Companies), companii offshore, beneficiaza de un impozit pe profit si dividende de 0%.
Legislatia fiscala difera radical de la o tara la alta. In UE nu exista o definite clara pentru ceea ce inseamna un "paradis fiscal". Daca aplicam criteriile Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezoltare, cu sediul la Paris, nicio tara europeana nu poate fi considerata "paradis fiscal".
Impozitele mici atrag firme ce cauta diverse cai sa ocoloeasca plata impozitelor mai mari din tarile de bastina. Nu este o practica ilegala, dupa cum am mai spus, dar este o lovitura pentru platitorii de taxe din tarile respective, putandu-se vorbi chiar despre discriminare fiscala.
De alta parere sunt ministrii de Finante din Luxemburg, Letonia si Slovacia, trei tari cu impozite mult mai mici decat in Germania sau Franta, de pilda. Acestia arata ca tarile cu mari impozite corporatiste au libertatea sa reduca impozitele in anumite momente, pentru a atrage capital strain.
Si Germania?
ONG-ul britanic, "Tax Justice Network", are o scara proprie de evaluare a "paradisurilor fiscale": in functie de marimea centrului financiar si strictetea regulilor secretului bancar. Conform acestor criterii, Elvetia este pe primul loc la categoria "paradisuri fiscale", urmata de Insulele Cayman si Luxemburg.
Interesant este ca si Germania intra in "Top 10 paradisuri fiscale", pe locul 9. ONG-ulu mentionat arata ca, in bancile germane sunt detinute miliarde de euro apartinand firmelor straine, iar bancile sunt dispuse, in mica masura, sa dea informatii despre clientii lor, comparativ cu bancile rusesti sau arabe, de exemplu.