Opinii: Esuarea unei guvernari - live

Ceea ce se intampla sub ochii nostri dupa declansarea crizei economico-financiare ne arata, ca la scoala, cum poate fi esuata o guvernare. Politologii si sociologii nici nu mai trebuie sa-si tina cursurile, caci studentii lor isi insusesc live o lectie plina de patimi si invataminte.

Fenomenul a debutat cu accederea la guvernare a unei formatiuni politice complet nepregatite pentru lupta impotriva crizei, fara o strategie stiintifica, fara specialisti in abordarea fenomenelor economico-sociale depresive, ca in Polonia sau Bulgaria.

Mass-media anticipasera scaderea vertiginoasa a increderii in partidul aflat la putere si in principalii sai lideri. In stadiu incipient, criza putea fi tinuta sub control, dar s-a declansat haos in momentul in care presedintele a luat fraiele Guvernului, anuntand cu de la sine putere imprumuturi inrobitoare de la FMI, iar, la scurt timp, masuri de austeritate de neconceput in lumea civilizata.

Fara mofturi constitutionale, fara vreo urma de protest, fie si formal, premierul s-a trezit in plus, cu fisa postului golita de sens, iar competenta, expertiza, coerenta necesare unei bune guvernari, in interior si exterior, au lipsit cu desavarsire. Guvernarea se mentine printr-o majoritate cinica, iar urmarile devin tragice.

Pentru ca legitimitatea diriguitorilor a inceput sa fie contestata atat institutional cat si in spatiul public, a doua putere in stat, cea juridica, de la judecatoria locala pana la Curtea Suprema de Justitie si Curtea Constitutionala, se implica direct in gestionarea treburilor publice: CC hotaraste in numele Legislativului, desi rolul sau se refera strict la constitutionalitatea legilor, magistratii isi restabilesc singuri grila salariala, judecatorii anuleaza legile transate prin angajarea raspunderii Executivului.

Cauza? Continutul confuz, amatoristic al legislatiei in vigoare. Sunt semne evidente ale unei crize a leadership-ului, ale instabilitatii climatului politic si ale incompetentei deciziilor la varf, lucru fara corespondent in tarile democratice.

Insisi diriguitorii recunosc cu seninatate si chiar jovialitate, la cel mai inalt nivel, ca statul nu-si mai poate respecta prerogativele constitutionale! Ca in vreme de razboi ori calamitate.

Desi art. 47 (1) zice ca "statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent", presedintele ne anunta zambind ca statul social a decedat.

Desi art. 76 alin. 2 spune ca "principalele valori care fundamenteaza existenta si prosperitatea statului roman sunt respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile si libertatile sale fundamentale", iar interesele nationale sunt "cresterea bunastarii cetatenilor, a nivelului de trai si de sanatate a populatiei", fondurile pentru educatie, cultura, cercetare, sanatate si asistenta sociala sunt continuu amputate, intregi categorii sociale fiind amenintate de spectrul saraciei si al subalimentatiei.

Fireste, pe plan international se vorbeste de "basic needs", de standarde minimale de securitate nutritionala si locativa pentru neaplicarea carora puterea poate fi trasa la raspundere.

Dupa Hobbes, nerespectarea contractului social aduce dupa sine ilegitimarea Executivului, iar schimbarea acestuia devine o obligatie elementara. Nu si in Romania, unde lipsa de reactie a societatii e proverbiala, de aceea, la curtile apusene suntem considerati "plantele agatatoare ale Comunitatii Europene".

Samuel Huntington explica neimplicarea civica prin indepartarea elitelor deznationalizate de mase si prin narcotizarea mediatica.

Astfel, in discursul oficial, poporul e gasit mereu vinovat pentru nerealizarile Guvernului si inapoierea culturala, e puturos, milog, tampit. Ni se cultiva complexe de inferioritate si inutilitate, suntem indemnati sa emigram, ni se batjocoresc valorile, sperantele, in timp ce geniile conducatoare trebuie sa ne duca de mana prin desertul crizei. Ca la gradinita.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....