Merita Guvernul Boc inca o sansa?

Traian Basescu refuza sa umble la componenta si structura actualului guvern, in pofida lipsei de performanta a acestuia.

E adevarat, Cabinetul Boc nu este singurul vinovat pentru situatia limita in care a ajuns tara. PSD a fost la guvernare anul trecut si nu a avut alte griji in afara celor clientelare si electorale. PNL a practicat un dezmat bugetar incredibil pentru un partid de drepta. Toti au promovat prin minciuna statul social cu venituri bugetare reduse, adica o imposibilitate, dupa cum acuza joi Mugur Isarescu.

Dar, de cand a ajuns la putere, PD-L nu a iesit cu un milimetru din aceasta paradigma paguboasa. Prin prestatia sa, Cabinetul Boc s-a decrediblizat grav, in pofida incercarilor presedintelui de a-i lua apararea, si arunca un mare semn de intrebare asupra capacitatii sale de a gestiona momentul de maxima dificultate. Este posibil ca, printr-o minune, acest guvern sa fie capabil sa faca reforma. Este insa foarte putin probabil si, in orice caz, nimeni nu-l prea mai crediteaza.

Este foarte adevarat ca o simpla remaniere guvernamentala nu ar fi rezolvat mare lucru. Ar fi satisfacut, poate, pofta de sange a poporului chinuit, dupa cum lasa sa se inteleaga chiar Mircea Toader. Dar aceasta nu era o solutie reala.

Ca sa fie eficienta, ca sa redea increderea poporului si o sansa reala redresarii, o eventuala remaniere guvernamentala trebuia sa fie foarte profunda si radicala. Adica din ea sa rezulte o reala schimbare de viziune si o puternica revigorare a vointei politice reformiste, care sa puna in practica reducerea cheltuielilor bugetare si relansarea economiei.

De fapt, ar fi nevoie nu doar de o remaniere, ci de o schimbare a Guvernului, un nou program de guvernare si o noua investire in Parlament. O astfel de schimbare nu-l poate evita pe Emil Boc. In orice activitate, de la politica si afaceri, pana la sport, primul care pleaca este seful echipei neperformante, antrenorul. Este o regula de aur a responsabilitatii liderului.

Dl. Boc este un om onest si harnic, dar asta nu ajunge cat timp este slab, lipsit de autoritate in fata propriului partid si de minime cunostinte economice. In plus, de prea multe ori, din discursul domniei sale razbat accente de stanga, cu trimitere directa la doctrina cu care a intrat in politica si a ajuns sef de partid.

Dar tocmai pentru ca primul vizat este Emil Boc, schimbarea autentica este greu de facut. Atunci cand instalezi in fruntea guvernului seful unui partid, inlocuirea lui si asumarea implicita a esecului ii pericliteaza grav pozitia din partid si reprezinta o lovitura foarte grea data chiar formatiunii politice. Daca-l schimba acum pe Emil Boc, Traian Basescu ii distruge cariera politica si lezeaza grav imaginea PD-L, implicat in guvernare la cel mai inalt nivel.

Teoretic, o formula de compromis ar fi fost flancarea lui Emil Boc cu un vicepremier competent din punct de vedere economic care sa preia fraiele acestei zone. Practic, insa, formula nu e fezabila. In primul rand, cine sa fie acest vicepremier competent? Theodor Stolojan e depasit si compromis total de episodul depunerii mandatului, dupa desemnarea din 2008, iar alta somitate economica PD-L nu are.

Liviu Negoita ar fi, probabil, cel mai bun premier posibil al PD-L, dar nu ar putea fi un vicepremier eficient din acelasi motiv pentru care i-a fost retrasa desemnarea dupa prezidentiale: nu are sustinerea greilor democrat-liberali.

Ar mai exista, tot teoretic, solutia vicepremierului tehnocrat si numele cel mai logic este al lui Lucian Croitoru. Dar, practic, daca Emil Boc nu are autoritate asupra grupului de interese antireformist si stangist din PD-L, credeti ca Lucian Croitoru ar avea? Cu siguranta, niciun strop si acesta este, probabil, motivul pentru care consilierul guvernatorului BNR a anuntat ca nu va accepta nicio functie guvernamentala.

Ne intoarcem, asadar, la punctul de plecare: Emil Boc pare incapabil sa faca reforma, dar inlocuirea domniei sale nu este posibila. Consilierul prezidential, Sebastian Lazaroiu, vorbea despre un bilant al reformelor in septembrie si, in functie de el, de o posibila remanaiere. Daca Guvernul nu-si va modifica radical atitudinea, in septembrie va fi ingrozitor de tarziu.

Pastrarea actualului guvern si, mai ales, a actualului premier este un imens risc pe care Traian Basescu si-l asuma pe seama Romaniei. Iar eventuala recunoastere a esecului, prin septembrie, nu va folosi la absolut nimic.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...