Editorial: De ce nu trebuie demis Boc

Intr-o tara in care cetatenii sunt bucurosi ca au mai capatat o zi libera (24 Ianuarie, si pica numai bine: luni), a-l amenda pe Emil Boc pentru nemunca, pentru a satisface setea de sange, mi se pare culmea ipocriziei.

"Cer sange" insa masurile nepopulare, deoarece "e nevoie de remaniere in timp de criza", dupa cum a afirmat un imbecil pedelist din Camera Deputatilor. Cum ar veni, constiinta publica trebuie ametita cumva, or asta mi se pare o ipocrizie si mai mare.

Poate n-am trait in aceeasi tara, poate ne-am uitat la alt televizor, dar un lucru e sigur: Boc n-a luat nicio decizie nepopulara. Cel putin nu in asa masura incat sa-ti imaginezi o intreaga natiune care sufera in pantaloni gauriti in fund din cauza ajustarilor care i-au adus foamea in gat in numele reducerii deficitului bugetar.

Daca in sectorul public s-ar fi petrecut fenomenul din cel privat, unde la inceputul toamnei trecute au fost dati afara o treime dintre angajati, iar la restul li s-a spus ca vor munci mai mult si pe bani mai putini, deoarece li se taie din leafa, sanctiunea poate ca ar fi justificata, ca sa aiba poporul impresia unei relansari. Pentru ca economic vorbind, Boc ar fi meritat un premiu.

Din pacate, n-a reusit sa tunda cheltuielile publice, or a venit scadenta si nu mai are ce face. Asa ca de ce sa-l sacrifici? Poate sa decida de-acum inainte tot ce ar decide un succesor constrans de imprejurari. I-o fi spus Traian Basescu in ianuarie "Mai Emile, da si tu afara 200.000 de bugetari, desfiinteaza agentiile chit ca sunt pline d-ai nostri, dar asa scapi si de compensatoriile de zeci de mii de euro, ingheata toate achizitiile care nu sunt urgente, redu evaziunea fiscala", iar premierul n-a tinut cont? Sa fim seriosi!

E drept, nici FMI-ul nu da doi bani pe foaia de parcurs. A impus conditii inca de la primele transe de imprumut, dar s-a facut ca nu vede neindeplinirea lor. Acelasi FMI stie ca Guvernul nu are capacitatea de-a relansa economia, si nu inteleg de ce nu impune folosirea banilor in investitii si pentru co-finatarea proiectelor europene. Sau ca baza de impozitare creste prin sprijinirea sectorului privat (scaderea cotei unice, reducerea TVA). Dar FMI mai stie ca Romania mai poate imprumuta vreo 40 de miliarde de euro pe langa ce-a tras deja. Pe care este dispus sa le impinga incoace, cu niste costuri pe care nu le vom afla niciodata.

Niste costuri va simti populatia in lunile care urmeaza. De-abia acum se creaza premisele angoasei, asa ca daca Traian Basescu vrea sa contabilizeze niscai speranta transformata in capital politic, il va lasa pe Boc in fruntea Guvernului, si il va schimba dupa ce va lua masurile nepopulare. Eventual.

Intre timp, insa, premierul mai are cate ceva de facut pentru ca romanii sa respecte statul, sa nu le treaca prin cap ca sporirea fiscalitatii poate fi evitata prin a cumpara tigari de contrabanda si a se intelege cu patronii sa munceasca la negru. Ei trebuie sa fie de acord sa achite in continuare taxe pentru ca spitalele sa nu mai reprezinte un pericol, sectoristii sa suplineasca lipsa becului de pe strada, pentru ca la adapostul noptii un cutit in spate nu e un scenariu aberant, cei care-si iau ajutoarele sociale cu limuzina sa fie scosi din plata, iar manelistii sa verse si ei cate ceva la buget.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...