Editorial: La multi ani, iubit conducator! Pace, Emil Hossu!

Zicea cineva, cu multa minte, ca nu de Traian Basescu se cutremura, ci de vesnicia lui. Adica presedintele este cel mai nasol produs politic posibil? Nu, raspunde omul. Dar din punct de vedere al moralei crestine, ceea ce reprezinta el este ilegal: un om care-i pune pe altii la zid, desi nu este fara pata.

Ok, dar suntem pe o scena pamanteana, unde toti sunt actori cu functiune la alegere, sanitara sau contemplativa, iar in categoria reusitei in fata publicului, Traian Basescu este un produs de top. Sa nu mai pronunt niciodata termenul "actor" in relatie cu politicienii, imi spune omul, deoarece tocmai a murit Mirea. Sau Felix.

Teribila succesiunea evenimentelor! Un presedinte liber care spune ca ara ogorul patriei si-l insamanteaza cu viitor luminos, desi la multi le tremura inima de nervi, oboseala, lipsa de speranta, si un actor caruia pasarea din piept i-a spus ca pe scena nu poti decat sa mori, ca sa fii liber. Ce nu se potriveste?

Nu se potriveste cererea cu oferta. Romanii iubesc, dar au sentimentul ca irosesc, ca viata li se scurge printre zilele mereu aceleasi. Traian Basescu iubeste si el, dar are sentimentul ca poarta viata tuturor pe umeri, iar zilele sunt mereu altele. Emil Hossu iubeste simplu, fara efecte speciale. Lui, zilele i-au fost aceleasi prin faptul ca erau altele.

A murit pe scena! A luat vesnicia cu el, dar aici, pe pamantul tot mai lacom, a ramas alta, in numele careia glasuieste presedintele. Asta nu moare niciodata pe scena, si cum ar putea sa o faca, de vreme ce nu traieste cu destula intensitate? Nimeni nu-si varsa matele de greata de a intrupa nimicnicia, deoarece asta e doar o definitie, un personaj dintr-un film de-al lui Emil Hossu. Nimeni nu-si livreaza sufletul natiunii, deoarece nu merita. Sa mori ranit din dragoste de viata? Pentru ce? Pentru gloata?

Insa gloata sunt ei, cei care nu mor niciodata, si iau locul, prin consistenta nesimtirii, actorilor carora le tremura inima de dragoste pana se opreste. Gata, a obosit!

Spectatorii actorilor se hranesc cu energia actorilor, politicienii se hranesc cu energia spectatorilor. Toata lumea mananca, dar burtile si vilele cresc doar intr-o parte. E normal! Acolo se strange toata seva. Cea a spectatorilor care consuma actori, cea a actorilor care consuma Dumnezeu. Iar El nu se termina niciodata. Nici vesnicia reprezentata de Traian Basescu, ce ironic! Iulian Urban a demisionat din PDL. Nu si din Senat.

Spre deosebire de Emil Hossu, presedintele este in viata. Daca cumva este si viu, va constata ca zapacitii aflati in strada, in numar de 3, sau numai un bilet lasat in Piata Universitatii de ultimul protestatar, transmit un mesaj: este momentul sa apara o noua clasa politica. Fara nume, dar cu actori.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...