De ce vine presedintele Frantei la Bucuresti

Presedintele Frantei vine la Bucuresti cu dorinta sa concretizeze o promisiune din campania electorala, si anume gasirea unei formule de reglementare a situatiei muncitorilor transferati dintr-un stat al Uniunii Europene in altul.

Este vorba de asa numitul dumping social, cum s-a exprimat Emmanuel Macron, dar aceasta nu va fi singura tema de discutii.

Dupa vizita in Romania, presedintele Frantei va merge la Varna, unde se va intalni cu presedintele si prim-ministrul Bulgariei. Miercuri, Emmanuel Macron s-a aflat la Salzburg, in Austria, pentru discutii cu cancelarul Christian Kern si prim-ministrii din Slovacia si Cehia.

Presedintele Frantei va fi insotit la Bucuresti atat de ministrul Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, cat si de Philippe Etienne, consilierul sau diplomatic, fost ambasador la Bucuresti, un diplomat de cariera cu care Romania a cooperat excelent, mai ales in perioada de preaderare, in care ne ocupam de inchiderea parcursului european si a dosarelor de integrare.

Philippe Etienne a reprezentat un extraordinar sprijin pentru integrarea Romaniei si un diplomat cu care am cooperat foarte, foarte bine. Prin urmare, prezenta sa la Bucuresti poate fi considerata un bun semnal.

Un semnal proeuropean

In afara de subiectul mentionat anterior, la Bucuresti partea franceza mai doreste si sa transmita un anume tip de semnal proeuropean, cum s-a exprimat Emmanuel Macron, pentru tarile care sunt ancorate ceva mai serios in procesul european si in ideea de solidaritate europeana.

Din discutii nu vor lipsi temele legate de dialogul in ceea ce priveste viitorul UE. De asemenea, cred ca se vor discuta si aspecte privind migratia, situatia comunitatii rroma, o tema care nu a lipsit niciodata din dialogul cu partea franceza, dar si aspecte privind estul Romaniei, mai ales situatia din Republica Moldova si Transnistria.

Securitate

Totodata, prin prezenta in Romania, presedintele Macron vrea sa transmita un mesaj puternic de solidaritate cu statele NATO de la frontiera estica (si in contextul in care Franta are una dintre cele mai reduse contributii la eforturile de descurajare politico-militara in aceasta regiune), conform deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varsovia.

Avand in vedere cresterea exponentiala a riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii in zona Marii Negre, presedintele Macron va da asigurari ca din perspectiva Frantei aceasta stare de fapt va fi fundamental schimbata atat din punct de vedere strategic cat si tactic.

In ceea ce priveste problema achizitiilor de tehnica militara, Romania este interesata ca sistemele sale defensive sa fie cat mai eficiente, moderne si perfect inter-operabile in cadrul NATO. Problemele sunt la Bucuresti.

Este problema industriei de aparare sa decida cum si de unde sa achizitioneze tehnica militara, fara a neglija capacitatile industriale deja existente in regiunile riverane la Dunare, precum si in zona costiera a Marii Negre.

Insa este esential ca angajamentele luate privind alocarea unui buget multi-anual in domeniul Apararii (20% din cota de 2%, iar in acest an 40%) sa fie respectate integral, acestea reprezentand garantia seriozitatii responsabile a autoritatilor de la Bucuresti.

Resursele Apararii nu pot face obiectul compensarii deficitului bugetar. Erorile politice si lipsa de profesionalism economic nu se deconteaza prin diminuarea capacitatii defensive a unui stat, iar cei care s-ar gandi la asa ceva isi asuma o grava raspundere.

Presedintele Macron va solicita partii romane sa se alature proiectului politic promovat in campania electorala din Franta privind revigorarea UE, capabila sa asigure securitatea tuturor partenerilor. Totodata, va sustine un proiect inclusiv, de aparare, franco-german, care sa nu fie opus NATO si in care toate statele UE sa aiba drepturi egale.

Economie

Din perspectiva economica, desigur ca astfel de intalniri pot da un semnal politic, dar la acest nivel nu se concretizeaza proiecte economice. Franta are o prezenta relativ semnificativa pe piata romaneasca - e al patrulea investitor si din perspectiva schimburilor comerciale se afla pe locul patru, de asemenea.

Ceea ce este important este ca, si din punct de vedere economic, dar mai ales din punct de vedere al securitatii, viitorul binom franco-german sa fie prezent in aceasta regiune, sa fie mult mai activ in ceea ce priveste proiectele si mult mai atent in ceea ce priveste dezvoltarile de securitate din regiune.

Romanii din Franta

Evident, daca si componenta economica va fi bine conturata, este cu atat mai bine. Ar fi foarte important ca vizita sa nu se rezume numai la dialogul strict in legatura cu circulatia fortei de munca pe piata unica.

In acest sens, Emmanuel Macron spera ca pana in octombrie, cand va avea loc reuniunea Consiliului ministerial al ministrilor Muncii, sa se realizeze o intelegere. Franta si alte state, precum Italia, Spania, Germania, fac o serie de demersuri pe langa presedintia estoniana a Consiliului UE sa prezinte un proiect de modificare a Directivei din 1996 in legatura cu acest domeniu.

Deci, din punctul lor de vedere, interesul e clar, conturat pe acest palier, iar din punctul nostru de vedere trebuie urmarit sa nu existe niciun fel de diferenta de tratament in ceea ce ii priveste pe romani.

Totodata, cred ca partea romana ar trebui sa aiba mult mai multe proiecte si idei. Si viziune in ceea ce priveste relatia cu Franta, cat se poate de substantiala.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...