Sminteala postelectorala

Socul alegerilor germane e departe de a se fi resorbit, motiv pentru care nu analiza lucida, ci nebunia continua sa fie in elementul ei, aiurind lumea buna, de la politicieni la comentatori. Dar ce e de facut?

Numai castigatori sunt, dupa alegeri, daca-i intrebi pe politicienii implicati. Nici bataia sora cu moartea luata de primele doua clasate din randul partidelor si nici infrangerea administrata democratiei prin accesul in Bundestag al primului partid populist de dreapta din istoria postbelica a Germaniei nu le-a muiat unora imbatosarea.

Or, nu e vorba, in context, de populistii Alternativei pentru Germania (AfD). Ei se considera, intemeiat, castigatori ai unui scrutin pe care l-au dominat, tematic, copios, prin tacerea asurzitoare a celorlalti in raport cu temerile securitare si identitare ale unei bune parti a societatii germane.

Or, acest partid e pe cale sa se scindeze rapid. Sub imperiul triumfului si al vanitatilor umflate de magnitudinea seismului iscat in clasa politica, AfD risca sa urmeze traiectoria altor formatiuni de acelasi gen. Care pornesc mai totdeauna de undeva, de la centru-dreapta, spre a se radicaliza apoi progresiv, a-si elimina fondatorii si moderatorii si a esua in extremism pur si dur.

Sefa partidului, Petry, a anuntat ca nu va face parte din viitorul grup parlamentar al AfD, iar co-liderii ei o invita sa paraseasca partidul pe care l-a preluat ea insasi de la un liberal tradat.

In plus, cele aproape 13 la suta obtinute de AfD indica faptul ca peste 87 la suta din germani nu i-au ales pe populisti. Si ca deci dracul nu e chiar atat de negru pe cat il zugravesc extremistii.

Citeste si analiza Mare alunecare spre dreapta in Germania

N-ar fi prea tenebros, in orice caz, daca partidele de centru si-ar putea baga mintile-n cap. Dar acest efort pare totusi a le depasi sensibil puterile. Sigur, e de inteles ca sefa Executivului se ascunde dupa deget, iar liderii micilor partide nu prea au chef de noi stradanii dupa o campanie grea.

Prefera deci sa-si frece mainile de bucurie. Sa se dea mari, ca liderul liberalilor, Lindner. Si sa se felicite ca au intrat ori reintrat in Bundestag si ca, desi le-au cedat populistilor medalia de bronz in competitia pentru statutul de a treia forta politica germana, au obtinut mici plusuri de voturi si de mandate in cel mai mare Bundestag din cate s-au ales vreodata.

In fine, sunt incantati ca n-au a da socoteala, ca sefii SPD si CDU. Si ca vor guverna, desi alianta cu Merkel le provoaca nesfarsite cosmaruri, caci stiu bine, din anii la putere ai cancelarei, ca imbratisarea sefei CDU e asasina pentru aliatii ei din Executiv.

Doar seful social-democratilor, Martin Schulz, a dat dovada, partial, de un realism binefacator. De vreme ce SPD a obtinut mai putine sufragii decat oricand, din 1949 incoace, fostul sef al PE a estimat pe buna dreptate, dupa scrutin, ca electoratul s-a saturat de marea coalitie, cea intarind intotdeauna extremele si ca i-a mazilit partidul de stanga in Opozitie.

Ca un identic record electoral negativ a lovit si in biata crestin-democratie a cancelarei, n-a determinat-o pe Angela Merkel sa dea semne ca ar fi inteles caracterul decisiv al propriului ei aport la dezastrul politic pricinuit deopotriva Republicii Federale si Europei.

Or, analistii care si-au pastrat macar o bruma de luciditate nu se indoiesc defel ca decizia ei din 2015, cand cancelara a pulverizat granitele si acordurile Europei, a fost cauza principala a alunecarii de teren germane.

Aceasta catastrofa a reitit, in intreaga lume libera, spectrul spaimelor de ascensiune a populismului si de extrema dreapta din siajul lui, ce parusera moarte si ingropate dupa Brexit si alegerea lui Donald Trump.

Cine e de vina pentru dezastrul electoral german

In ticneala si cacofonia generala provocate de socul anemierii decisive a stangii democrate, de ampla alunecare spre dreapta si spre nationalism a electoratului german, prea putini inteleg insa ca in cauza nu e defel doar Merkel si establishmentul berlinez. Ci si deceniile de rataciri ale unei elite culturale care a sfarsit prin a innebuni clasa politica europeana si a o orienta spre aiureli despartindu-i net pe politicieni de popoarele lor.

Buna parte din acestea din urma nu vor nici sa renunte la democratie, dar nici sa se vada desfiintate si vandute in numele unei gandiri deconstructiviste si al globalizarii sau al apararii minoritatilor. Ar vrea sa fie intarite si aparate, fara ca idealul prezervarii natiunilor sa fie automat cotat drept "rasism" ori "fascism".

In consecinta tot mai multi se arata mefienti fata de o presa relativista, anticapitalista, neomarxista si corecta politic, perpetuu concilianta fata de islamism radical si fata de terorism, ca si fata de politicienii pe care-i sustine.

Spiritul acestei tot mai ample neincrederi in politicieni si presa clasica si reactia de mutenie ori limbutie imbufnata a ziaristilor si demnitarilor zburand la mare inaltime peste vulg au nasit dezastrul electoral german.

Or, chiar daca, zguduiti ca niciodata de rezultatul scrutinului de la 24 septembrie, demnitarii germani, in frunte cu Merkel, au priceput, in fine, mesajul electoratului german, nu e clar ca-i vor putea da curs in complicatele tratative privind alcatuirea viitorului guvern.

Caci una e comprehensiunea radacinii raului, cu totul alta sa o smulgi, cand gradinarii apartin unor scoli de gandire batandu-se cap in cap, precum ecologistii, liberalii si crestin-socialii bavarezi. E fatal ca unii sa recomande, patetic, prelungirea autismului de pana acum, iar ceilalti sa propuna, speriati, o volta politica de 180 de grade.

Or frica, panica, orbirea si sminteala sunt sfetnici rai. Germania si Europa au nevoie de curaj, de calm, de masura si luciditate. De rationalitate si de dezbatere deschisa. Precum si de mai multa libertate autentica, de o democratie veritabila, nu de specia ei invocata inflationar.

Petre M.Iancu

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...