Povestea unei figuri emblematice a disidentei bulgare la Paris care, de fapt, a fost agent al Securitatii de la Sofia

Fantomele comunismului inca bantuie Balcanii si, la trei decenii de la caderea dictaturilor, inca apar dosare, deconspirari, angajamente si, fireste, deziluzii. Mai apare insa ceva, si anume doua intrebari: "cui foloseste" si "de ce acum?".

Este cazul recent al celebrei psihanaliste bulgare Julia Kristeva, exilata la Paris de la sfarsitul anilor 1960, al carei angajament cu Securitatea de la Sofia a fost publicat de presa franceza, fara a fi identificate, insa, si note informative. Un caz care aminteste de deconspirarea scriitorului ceh Milan Kundera, exilat si el in vremea comunismului, si tot la Paris.

In cazul Julie Kristeva se pune aceeasi intrebare: "De ce acum, la aproape trei decenii dupa caderea comunismului?". Si cate astfel de angajamente mai stau in sertare?

Julia Kristeva, emigrata in Franta din 1966 si decorata de presedintele Francois Hollande in 2015, cu Legiunea de Onoare, face zilele acestea obiectul unei masive deconspirari, care arata ca ar fi fost agent al Politiei politice bulgare.

Kristeva, acum in varsta de 76 de ani, a scris mai mult de 30 de carti si a lucrat alaturi de intelectuali de elita ai Frantei, ca Jacques Derrida, Jacques Lacan, Claude Levi-Strauss si Roland Barthes. A activat in grupul Tel Quel, foarte influent in Franta, si nu numai, in anii 1960-1970.

Despre Julia Kristeva s-a facut chiar un film, cu un titlu premonitoriu, astazi: "Cui ii este frica de Julia Kristeva?".

Comisia bulgara care identifica persoanele care au lucrat pentru serviciile secrete sustine ca Kristeva, sub numele de cod Sabina, a fost colaborator al primului departament al Comitetului pentru Securitatea Statului. Acest departament supraveghea zona de arte si mass-media.

L'Observatoire arata ca acest angajament a iesit la iveala dupa ce Julia Kristeva a vrut sa lucreze pentru o revista bulgara, Literaturen Vestnik, care a cerut verificarea acesteia, asa cum se procedeaza in cazul tuturor "jurnalistilor nascuti inainte de 1976".

Asa a iesit la iveala ca Julia Kristava ar fi lucrat pentru securitatea de stat din 1971, desi se mutase la Paris din 1965, beneficiind de o bursa scolara.

Documentul nu spune insa cata vreme a lucrat pentru securitatea de stat si nici daca a fost remunerata.

Kristeva, care inca locuieste la Paris, a negat intr-o declaratie scurta, pentru Nouvel Observatoire: "este grotesc si fals", "constituie un atac la adresa onoarei", a spus aceasta.

Cotidianul francez publica insa fisa de recrutare, datata 1971, si care arata ca a fost folosita ca agent, nu ca ar fi fost supravegheata.

Securitatea bulgara, care a lucrat indeaproape cu KGB-ul sovietic, a avut aproximativ 100.000 de agenti si informatori. A fost dizolvata in 1989, dupa prabusirea regimului communist.

Revista Foreign Policy a plasat-o pe Kristeva printre cei mai mari 100 de mari granditori ai secolului al XX-lea. Este profesor emerit la Universitatea Diderot din Paris si profesor invitat la Universitatea Columbia din New York.

Nascuta in 1941 la Sliven, in Bulgaria, Kristeva a ramas inca din 1966, legal, in Franta, ceea ce, noteaza jurnalistii francezi, era un lucru rar pentru un cetatean al unei tari comuniste.

Oficial "renegata de patrie", Kristeva a facut parte din echipa presedintelui Francois Mitterrand, in vizita oficiala pe care acesta a facut-o in Bulgaria in ianurie 1989.

Kristeva est laureat emerit al primului premiu Holberg, creat de Guvernul Norvegiei pentru a remedia absenta stiintelor umaniste din palmaresul Nobel, si i s-au decernat premiile Hannah Arendt (decembrie 2006) si Vaclav Hevel (2008).

Cazul Milan Kundera

In 2008, a iesit la iveala ca Milan Kundera, cel care denunta oroarea totalitara si felul in care comunismul distruge vietile in toate romanele scrise, ar fi colaborat cu Politia secreta cehoslovaca, din acea vreme.

Potrivit unui document din anii 1950, scriitorul ar fi dat note informative despre Miroslav Dvoracek, un agent recrutat in Germania si care lucra ca spion impotriva regimului comunist ceh.

"Astazi, in jurul orei 16:00, un student, Milan Kundera, nascut in 1 aprilie 1929 la Brno (...) s-a prezentat la acest departament pentru a raporta ca o studenta urma sa se intalneasca in cursul serii cu un anume Miroslav Dvoracek. Acesta a dezertat aparent din serviciul militar si s-a dus in primavara anului trecut in Germania, unde intrase ilegal", se arata in raportul Politiei cu numarul 624/1950, obtinut din arhivele Ministerului de Interne.

Arestat la locul intalnirii, dupa acest denunt, Dvoracek a fost condamnat la 22 de ani de inchisoare, dar acuzarea ceruse in cazul sau pedeapsa cu moartea. A fost eliberat dupa 14 ani, in 1963, cand Kundera tocmai publicase "Ridicole iubiri", roman care a insemnat primul sau pas spre celebritate.

In varsta de 21 de ani la momentul denuntului, Milan Kundera nu il cunostea personal pe Dvoracek, dar auzise despre intalnirea ce urma sa aiba loc printr-o a treia persoana, potrivit anchetei efectuata de Adam Hradilek, autorul articolului. Acesta din urma, colaborator al Institutului pentru studierea regimurilor totalitare unde se ocupa de gestionarea arhivelor comuniste, a dat din intamplare peste numele lui Kundera.

"Sunt complet uimit de ceva la care nu ma asteptam, de care am aflat abia ieri si care nu s-a intamplat. Nici nu il cunoasteam pe acel barbat", a spus atunci Kundera dupa ce acest caz a iesit la iveala. Milan Kundera a acuzat atunci mass media de "asasinarea unui scriitor".

Kundera s-a inscris in Partidul Comunist in vremea studentiei, dar a fost exclus mai tarziu, dupa ce a criticat natura totalitara a partidului. Dupa invazia sovietica din 1968, Kundera a emigrat, tot in Franta.

Cazul Mona Musca

In 2007, parlamentarul Mona Musca a iesit din viata politica, in urma verdictului de colaborator al Securitatii.

Ca urmare a deciziei definitive a Curtii de Apel, de a respinge contestatia depusa asupra verdictului Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii prin care sustine ca Mona Musca a facut politie politica, Musca si-a anuntat atunci demisia din Parlament si din Partidul Liberal Democrat.

Ea a negat ca ar fi facut politie politica si a decis publicarea dosarului sau de Securitate pe Internet. De asemenea, ea si-a exprimat regretul de a fi semnat un angajament cu fosta Securitate.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...