Ce sansa ofera Juncker, de fapt, Romaniei

In ce cheie trebuie inteles importantul discurs cu privire la viitorul UE rostit de seful Comisiei Europene? Cum sunt vazute initiativele lui Jean-Claude Juncker in Vest, spre deosebire de Est? Cui pe cui se scoate?

Ecourile cuvantarii tactic si strategic aparent cruciale, rostite de demnitarul luxemburghez aflat la carma executivului european, sunt impartite. Una s-a auzit la Bucuresti, altceva la Varsovia si cu totul alte chestii s-au decelat la Berlin si Paris.

Opozitiile de stanga din Polonia si Ungaria se tem de izolare dupa discursul lui Juncker. Pentru romani si bulgari, bucolica viziune de viitor elaborata de seful CE e doldora de miere. Nu mai putin dulce e pentru presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, elevul model pe care, vadit si salutar, Juncker vrea sa-l incurajeze si sa-l rasplateasca, aratand astfel est-europenilor ca la Bruxelles, Berlin si Paris nu se manuieste doar biciul.

Dupa desfatarea prilejuita de inghitirea mierei urmeaza, insa, vorba lui Petru Popescu, "glontul patriei". Sau, mai precis, amaruiul hapului administrat de analisti lucizi.

Capcanele si inadvertentele

Care sesizeaza capcanele si inadvertentele acestui discurs. Care sunt constienti ca povestea cu intrarea in Schengen si in zona euro e cu dus-intors. Care stiu chiar mai mult decat ce scrie bunaoara Die Welt si ce gandesc, in genere, germanii si vest-europenii. Si anume, dupa cum noteaza cotidianul berlinez, ca "nu e clar pe ce stea indepartata si-a petrecut anii trecuti nava spatiala pilotata de Jean-Claude Juncker".

Caci seful Comisiei Europene pare a nu avea habar ca, "in plina criza a refugiatilor, e cumva in contratimp sa extinzi spatiul Schengen". Si ca, in plina politica de cheltuieli debordante ale Bancii Centrale Europene, care cumpara cu nemiluita obligatiuni in valoare de miliarde spre a sustine economia si investitiile in zona euro, e total nepotrivit "sa extinzi si mai mult aria de actiune a politicii monetare" a institutiei conduse de Mario Draghi.

Nu mai putin socat se arata alt comentator german, care-i inchide in nas "fereastra deschisa" retoric de Juncker si il readuce brutal pe seful CE cu picioarele pe pamant. Caci, dupa cum ii explica Badische Tagblatt, elanul pe care-l resimte luxemburghezul e inexistent, propunerile sale fiind "premature", asa cum e si iluzorie impresia ca ar fi momentul unei reapropieri (est-vest) in interiorul Uniunii.

Or, e clar ca acest observator se insala. Necesitatea unei viziuni se iveste tocmai in faza in care realitatea e mai departe de visul frumos. Iar in Comunitate realitatea este trista si amara. Caci e una a dezbinarii si coliziunilor programate intre vest-europenii de la Berlin si Paris, pe de o parte, si central si est-europenii de la Varsovia si Budapesta, pe de alta.

A suparat-o Juncker pe Merkel?

Dar e plauzibil sa consideram ca tind sa se insele si alti observatori occidentali. Din care unii cred ca Juncker ar fi suparat-o grav pe Angela Merkel, de vreme ce a evocat extinderi ale zonei euro si spatiului Schengen cu zece zile inaintea alegerilor germane, inflacarandu-i astfel pe adversarii populisti ai monedei comune.

Or, ultimii n-au nevoie de stimulente suplimentare. Sunt pe cai relativ mari demult. Si nu vor rata intrarea in Bundestag, la 24 septembrie, data fiind prostia comisa de Merkel, in 2015, cand a aruncat peste bord si acordul de la Dublin si spatiul Schengen si altele, scindand in acest proces Europa cu refugiatii.

Totusi, datele sociologice indica o proxima victorie electorala a cancelarei, aflate la carma de 12 ani, unde are toate sansele de a ramane si in urmatorii patru.

In aceste conditii, sefa crestin-democratilor germani va continua sa conduca nu doar Germania, ci intreaga Europa. Va trebui deci sa uneasca un continent cum nu se poate mai dezbinat.

Or, impotriva ei si a aspiratiei unitatii Comunitatii sub flamura franco-germana, dupa Brexit, se ridica blocul nationalist, antiglobalist si proamerican al statelor din grupul de la Visegrad.

E un bloc sustinut, in principiu, in chestiunea migratiei si a pericolului islamist, ca si a relatiilor transatlantice, dar nu neaparat si in raporturile fata de Rusia, de tari ca Romania si Bulgaria.

Nimic mai eficient deci, din unghiul capitalelor occidentale, decat sa se incerce ademenirea Bucurestilor si Sofiei de partea Berlinului si Parisului, spre a se amplifica izolarea Budapestei si Varsoviei.

Or, tocmai in aceasta directie se indreapta discursul sefului Comisiei Europene, chiar daca guvernul german a reactionat retinut la alocutiunea sa. Deci cat de subred e calculul lui Juncker?

Ce sansa ofera Romaniei propunerile sale?

Ar fi o "oportunitate imensa", crede fostul premier Ciolos. Caci prin acest summit (de la Sibiu) "suntem chemati...sa dam tonul procesului de redefinire a viitoarei Uniuni Europene", a notat el pe Facebook.

Imi place mult optimismul sau. Dar ii cer permisiunea de a fi mai sceptic. E, desigur, comprehensibila tentativa reinventarii Uniunii dupa Brexit, cat timp continua sfidarea conducerii ei franco-germane de catre populistii polonezi si unguri.

Dar a promite marea cu sarea cand economia Romaniei, impovarata de antimeritocratie si pensii speciale, risca sa nu se mai descurce, din cauza jalnicului ei guvern PSD-ist, nici macar cu leul, daramite cu euro, e nebunie curata.

De domeniul unei fantezii potential maladive e si sa propui unei tari sa intre in spatiul Schengen (care oricum e la pamant), stiind ca nu tu decizi, ci Consiliul European. Care, prin Emmanuel Macron, s-a si pronuntat negativ.

Si stiind, totodata, ca potentatii partial penali si incompetenti din Guvernul si Parlamentul tarii invitate o ameninta acut sa-i puna sistemul de drept pe butuci, suprimandu-i definitiv independenta Justitiei si lupta anticoruptie, a caror prezervare ar fi fost, de fapt, biletul de intrare in Schengen.

Sigur, e bine daca Vestul intinde mana Estului. Dar nu se scoate cui pe cui. Nici nu se rezolva problemele Europei prin crearea altora.

Net mai util pentru unitatea UE ar fi fost ca Juncker sa priceapa ce anume a provocat criza si sa lanseze un apel sa i se remedieze defectiunea. Ar fi descoperit ca poate sa renunte la ambitioasele, dar irealizabilele sale recomandari, rezumandu-se la a-i invita pe europeni sa-si consolideze democratiile.

Cu tot cu libertatea de a gandi, de a se exprima, de a se certa si de a-si apara "nevoile si neamul".

Petre M. Iancu

Burduja îl atacă pe Nicușor Dan: "Nepăsarea şi incompetenţa au lăsat zeci de mii de oameni fără căldură şi apă caldă"

Administraţia actuală a realizat investiţii "prea puţine şi prea lente" pentru a reabilita reţeaua de termoficare a Capitalei, a declarat miercuri, 24 aprilie, liderul PNL Bucureşti,...

Ciolacu vrea reducerea atribuțiilor primarului general: Dependența edililor de sector nu trebuie să fie atât de mare VIDEO

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că este nevoie de o lege specială a Capitalei şi că "este evident" că dependenţa primarilor de sector "nu trebuie să fie atât de mare de...