O iubire curmata de un pumn

Cea mai recenta manifestare a dragostei lui Claude Juncker pentru Romania a fost, pe nedrept si nefericit, acoperita si trecuta in planul secund al stirilor de pumnii si picioarele lui Mirel Palada in fata lui Gotiu de la USR, dintr-o pauza de publicitate la o emisiune TV.

S-a scris putin si despre importanta discursului sau despre "starea uniunii europene", din urma cu cateva zile de la Bruxelles, cu atat mai mult cu cat presedintele Comisiei Europene a imbratisat Romania in planul sau de a opera o infuzie de unitate si integritate in cadrul Uniunii Europene.

Dar nu au existat timpul si nervii pentru a cantari ce inseamna propunerile sefului Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, si cum ar putea ele sa schimbe viitorul Romaniei si al UE. Pumnii, palmele si ce-o mai fi nimerit Palada inspre Gotiu sunt, e corect, mai penali decat tot ce s-a intamplat in politica noastra in ultimii 20 de ani. E apogeul discursului politic blocat in falca electoratului.

Dar pe cat de clar se poate termina totul cu pumnii lui Palada in justitie, pe atat de neclara si chinuitoare e aflarea modului in care se va dezvolta planul lui Juncker, mai ales in ceea ce ne priveste direct.

Ar putea cu adevarat Romania sa intre in zona euro in doi-trei ani?

Si daca se va putea si se va intampla ca Romania sa adopte moneda unica, in cazul in care euro mai supravietuieste crizelor sale, este cineva in masura de la noi sa estimeze si sa calculeze impactul economic al acestei schimbari?

Ideile si planurile lui Jean Claude Juncker in privinta viitorului Uniunii merg toate spre faurirea unui suprastat federalizat al carui singur reper, atat cat pot fi, sunt Statele Unite ale Americii.

Doar ca asa cum pumnii lui Palada ar putea fi doborati in justitie, si visul lui Juncker a fost domolit de reactiile Germaniei, Olandei si Austriei care au declarat in cor ca nu vor sa auda de Romania in Schengen.

De extinderea zonei euro si la Bucuresti nici nu s-au mai obosit sa comenteze, pentru ca planul lui Juncker nu e luat inca in serios de multe state din Uniune, dincolo de cei care pur si simplu se opun din principiu - ex: Ungaria, Polonia.

In Romania mesajul sefului Comisiei Europene a fost ca am primit un cec in alb si ca ne-am "capatuit" din nou, gratie unui context international favorabil, si suntem mai aproape de, ba chiar la masa bogatilor si civilizatilor. Visul ca ne-am putea deplasa si mai liber si vom folosi ca moneda euro se bazeaza pe prezumtia ca integrarea deplina vine la pachet cu cresterea nivelului de trai.

O speranta care a inceput sa se destrame de cand perceptia ca suntem tinuti la distanta si tratati ca o tara de mana a doua a primit tot mai multe dovezi chiar din partea celor care intretin acest fapt.

Acesta e si motivul pentru care ideile lui Juncker par mai degraba romantice, asa cum l-a numit premierul olandez Mark Rutte.

"Libertatea, egalitatea de sanse si statul de drept stau la baza scenariului meu numarul 6 pentru viitorul UE", spune J.C. Juncker. Sa zicem ca el. Dar cum sa recuperam decalajul dintre noi si Vest, cand la noi acasa nu dam prea mult pe libertate, de egalitatea de sanse ne e rusine sa vorbim, iar singurele obsesii pe care le avem sunt cu statul de drept.

Nu o fi optional statul de drept pentru a construi o tara civilizata, dar sigur nici doar cu statul de drept nu faci nimic, daca ignori toate celelalte valori. Romania este exemplul cel mai bun, fiind si tara cea mai saraca si cu inegalitatile cele mai mari din toata UE.

Intamplator sau nu, dupa aderarea la UE din 2007, inegalitatile s-au accentuat si mai mult in tara noastra. Cifrele ar trebui macar sa ne faca sa ne intrebam ce fel de impact ar avea adoptarea monedei unice asupra celor deja tot mai saraciti.

Noroc cu Olanda, Germania si Austria ca ne-au trezit din visul lui Juncker si n-am apucat sa facem vreo strategie de viitor cu care sa iesim in calea schimbarilor care vor avea loc in UE.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...