Nicolas Don: In peste 35 de ani la Paris eu nu am vazut caini vagabonzi - Interviu

Teoretic, Bucurestiul se pregateste de un referendum pe teme administrative. Practic, nu se stie exact ce se va intampla, pentru ca exista zvonuri potrivit carora din cele sapte intrebari ciudate vor ramane pana la urma doar doua. Indiferent de hotararea finala, o intrebare fundamentala ramane: cum ne dorim sa fie organizat si administrat Bucurestiul?

Pentru a raspunde, noi, alegatorii, ar trebui mai intai sa intelegem de la bravii nostri politicieni ce schimbari ne propun. Din pacate acest lucru este aproape imposibil, referendumul fiind transformat intr-un nou subiect de scandal, atacuri personale si acuzatii care mai de care mai caraghioase.

Usor caraghioase par si intrebarile in sine. Cum sa faci referendum ca sa afli daca bucurestenii sunt multumiti de curatenie? Pentru asta s-au inventat sondajele de opinie.

Referendumul pentru Legea Capitalei, pe 19 iunie, cu 7 intrebari (Video)

IPP: Referendumul pentru Capitala este de fapt un sondaj pe bani publici

Referendumul pe Legea Capitalei, prilej de scandal si amenintari de boicot

Sau daca tot s-au apucat sa cheltuiasca niste bani (o suma frumusica!), de ce nu au avut consilierii nostri curajul sa ii intrebe pe bucuresteni cum vor sa se rezolve delicata problema a maidanezilor?

Pana se vor lamuri armatele PD-L, PNL, PSD, PC, UNPR, PRM, PNG, ETC, in privinta a ce au de gand sa afle de la noi, am decis sa abordam problema pe cont propriu.

De exemplu, daca Micul Paris e vraiste, Marele Paris cum sta la capitolul administratie? Are sectoare bogate si sectoare sarace, primari alesi pe spaga electorala, maidanezi hamesiti si cladiri istorice incalecate de turnuri de sticla?

I-am adresat cateva din aceste intrebari lui Nicolas Don (foto), jurnalist francez de origine romana, care a trait mai bine de trei decenii la Paris, a studiat si in Statele Unite, iar dupa Revolutia din 1989 a fost primul jurnalist strain care a intrat in Romania, in calitate de reporter la Radio France Internationale.

Citeste mai multe despre Nicolas Don, initiatorul platformei de stiri video pe telefonul mobil Telenews.

Foto: Ziare.com

Cum este organizat administrativ Parisul? Care dintre functii sunt votate direct de parizieni?

Organizarea administrativa a Parisului este complicata. Incercand sa simplific: Parisul este impartit in 20 de "sectoare" - arondismente, care au fiecare cate un primar. Ansamblul acestor arondismente constituie atat comuna, cat si departamentul Paris condus de un primar "general". Acesta este de peste 10 ani socialistul Bertrand Delanoe.

Parizienii aleg la fiecare 6 ani consiliile de arondisment si consiliul Parisului. Dupa care consilierii de arondisment aleg primarul "sectorului", iar consilierii Parisului aleg primarul capitalei.

Ce parere aveti despre impartirea Bucurestiului in sectoare si despre decalajul impresionant existent intre resursele financiare de care dispun aceste sectoare?

Ceea ce lipseste cel mai mult in Bucuresti, si de altfel in Romania, este coerenta, o viziune pe termen daca nu lung, cel putin mediu.

Sigur ca ar fi ideal ca sectoarele "bogate", gen Sectorul 1 sa poata pune flori si cele defavorizate, de exemplu Sectorul 5, sa aiba bani de canalizare si de asfaltat strazi. Depinde insa cine face legea, cum o face si in ce scop.

Nu poti duce o batalie politica pentru primarie, indiferent de la ce partid esti, daca nu oferi bucurestenilor un minimum de proiect de viitor, garantat nu numai de primarie, ci si de stat, in sensul larg al autoritatii administrative.

Cum se desfasoara o campanie electorala in Paris? Sunt alegatorii "stimulati" in vreun fel?

Campaniile electorale se desfasoara ca in orice tara occidentala, la nivel de partid si la nivel de individ care-si sutine candidatura pe langa cei care-l vor alege. Stimularea alegatorilor este caz penal, iar pungile cu peste sau pomenile la biserica, pur si simplu inimaginabile.

Ce solutii a adoptat Paris-ul in privinta cainilor vagabonzi? Ce diferente vedeti din acest punct de vedere intre Bucuresti si Paris? Cum credeti ca ar putea fi rezolvata si in Bucuresti aceasta problema in mod civilizat?

Francezii nu au conceptul de animal vagabond in oras. Cazurile rare de abandon se intampla pe autostrazi.

In peste 35 de ani de Paris eu nu am vazut caini vagabonzi, daramite haite cum spuneti ca sunt in Bucuresti.

Reglementarile franceze legate de animalele de companie sunt foarte dure. Un exemplu de reglementare poate fi gasit pe site-ul primariei capitalei franceze.

Amenda pentru cei care nu curata dupa cainii lor este de 35 de euro. Deci a transpune realitatea bucuresteana la Paris apartine iarasi inimaginabilului.

In ceea ce priveste rezolvarea civilizata a problemei canine, pentru aparatorii animalelor ar fi colectarea si regruparea acestora intr-un loc sigur si indepartat de Bucuresti. Pentru altii, lichidarea pur si simplu a tuturor cainilor vagabonzi. Intre aceste doua extreme un occidental ar alege invariabil metoda cea mai eficienta si mai ieftina. Si va obtine cu siguranta sprijinul opiniei publice.

Cum pot fi salvate zonele istorice ale Bucurestiului? Cum au fost ele protejate si puse in valoare in capitala Frantei?

Din pacate Bucurestiul actual nu are o linie arhitecturala armonioasa. Distrugerea cladirilor nu e o solutie. Nici chiar a celor socialiste. Ar trebui gasita o modalitate de integrare a lor.

Parisul are un cartier modern, La Defense, pe care l-a construit la periferie si a pastrat cladirile care exista inca din secolul XVII si care sunt locuite si astazi. De la baronul Osman incoace in centrul Parisului NIMANUI nu i-a trecut niciodata prin cap sa rada case istorice pentru a construi blocuri.

Regulile sunt foarte stricte si nu se schimba, ca la Bucuresti, in functie de cat de "destepti" sunt sau nu baietii care vor sa construiasca.

Foto: Ziare.com

Aproape 1.000 de blocuri din Bucureşti, fără apă caldă timp de 3 zile. Zonele cele mai afectate de avarii

Termoenergetica a anunțat o serie de avarii care afectează aproape o mie de blocuri din Capitală. Astfel, din cauza unor lucrări de modernizare a conductelor de termoficare nu au apă caldă...

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...