Vor aduce alegerile din Franta victoria Kremlinului?

Autor: Cristian Diaconescu - profesor de drept international
Duminica, 23 Aprilie 2017, ora 11:07
19104 citiri

La 23 aprilie, in prima runda a alegerilor prezidentiale din Franta, se vor stabili cei doi candidati care se vor califica pentru al doilea tur de scrutin. Dintre cei 11 candidati, 4 au sanse aproape egale de a participa la votul final.

Francois Fillon - traditionalist de dreapta, reprezentand Partidul Republican, se bazeaza pe forta politica a partidului (cam 30% din electorat).

Programul sau politic promoveaza liberalismul economic si conservatorismul societar, pornind de la experienta si statutul unui fost prim-ministru, insa problemele legate de probitatea personala risca sa-i afecteze sansele de calificare. In cazul eliminarii din primul tur, Fillon va purta responsabilitatea absentei curentului politic de dreapta din runda electorala decisiva, moment inedit pentru a V-a Republica.

Emmanuel Macron - candidat de centru stanga, fost ministru in Guvernul Valls, se bazeaza pe electoratul compus din pensionari, functionari publici si profesionisti cu pregatire superioara. Favorit in sondaje cu aproximativ 25% din intentiile de vot, Macron a promovat tema coeziunii sociale si a necesitatii gasirii unui punct de intalnire nici la dreapta, nici la stanga prin care societatea franceza, in diversitatea sa, sa se reuneasca.

In campanie a incercat sa se prezinte ca fiind candidatul "anti-sistem" incercand sa seduca electoratul urban printr-un program reformator, pro-european, devenind astfel candidatul favorit al Berlinului si Bruxelles-ului.

Marine Le Pen - candidata de extrema dreapta reprezentand Frontul National, este considerata in cvasi-totalitatea sondajelor ca fiind calificata in turul 2. A promovat un mesaj categoric anti-european, xenofob, anti-imigratie, mergand pana la intentia de a bloca accesul in Franta al oricarui non-francez, precum si necesitatea expulzarii tuturor celor suspectati de intentii anti-franceze. Fiind lipsita de experienta functiilor executive, Le Pen a incercat in timpul campaniei sa-si construiasca o imagine prezidentiala inclusiv prin intalniri cu sefi de state din Liban, Ciad precum si Federatia Rusa.

Jean-Luc Melenchon - candidat situat la extrema stanga. A avut o crestere electorala semnificativa, ajungand la aproximativ 19% incredere. Reprezinta culorile Frontului de Stanga si impartaseste, dinspre extrema, optiunile anti-europene, anti-NATO considerand ca renegocierea Tratatelor Europene sau iesirea Frantei din UE reprezinta singurele solutii pentru conturarea unui stat francez puternic.

Daca unul din ultimiii doi ar castiga Presedentia, este aproape sigur ca destinul Frantei in NATO si UE se va incheia, ca de altfel si efortul de inchegare a unei Europe a pacii dupa incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial.

Dupa 26 de ani de la colapsul URSS, denuntarea proiectului European ar reprezenta o victorie "superba" a Kremlinului.

In anii care au trecut dupa 1958 Franta si-a orientat abordarile politice fundamentale, in zona relatiilor internationale, pe 3 directii:

  • O politica strategica relativ independenta, in cadrul NATO
  • Proiectul European, bazat pe reconcilierea franco-germana
  • Multilateralismul, rezultat din responsabilitatea Frantei in calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate

Unii dintre candidati au considerat ca este momentul ca Franta sa se decupleze de acest contex global sau cel putin sa incetineasca acest proces printr-o pozitionare nationala calificata ca fiind mult mai "glorioasa".

Retorica revolutionara si universalismul bombastic sunt adanc inradacinate in cultura franceza, cel putin in perioadele de dinaintea alegerilor.

Este probabil ca numeroasele acte teroriste, dar mai ales cel din seara zilei de joi 26 aprilie, sa aiba un efect asupra votului la prezidentialele din Franta. Emotia acestor momente dramatice plaseaza foarte sus pe agenda cetateanului francez problema capacitatii institutionle de a preveni si combate astfel de acte.

La alegerile regionale din decembrie 2015, care s-au organizat dupa atacurile de la Bataclan si Stade de France, in ziua votului 8% dintre electori si-au modificat optiunile in favoarea Frontului National. In acelasi timp, sistemul de operare prin folosirea unei arme automate, cu 3 zile inainte de alegeri, in timp ce candidatii se aflau in direct la televizor, precum si simbolistica tintelor alese au reamintit societatii franceze ca se afla sub o amenintare permanenta si implicit este de asteptat ca exprimarea votului sa aiba in vedere si increderea intr-o personalitate politica cu capacitate de a disipa aceste temeri.

Este o noua realitate a vietii politice moderne: actul terorist, care poate schimba obtiunile de vot.

Chiar daca sunt putin apreciate de publicul francez, relatiile Parisului cu Washingtonul si Londra au fost esentiale pentru securitatea Frantei, incepand cu anul 1917.

La 25 mai, la Bruxelles, este organizat un Summit NATO la care va participa si noul presedinte ales al Frantei. Acesta va trebui sa explice rolul pe care il va avea Franta in NATO, in una din cele mai complicate perioade din existenta Aliantei.

Deosebit de relatiile cu NATO, cooperarea/competitia franco-germana in UE sunt foarte bine cunoscute de publicul francez. Reconcilierea franco-germana, initiata prin Tratatul de la Roma din 1957, a reprezentat piatra unghiulara a proiectului European.

In timp, asimetriile economice s-au amplificat dramatic, ajungand in 2016 ca deficitul comercial al Frantei in schimburile cu Germania sa ajunga la 14 mld de euro. In aceste conditii, viitorul presedinte va trebui sa decida daca ruperea legaturilor cu UE si Germania reprezinta o varianta utila de urmat. In trecut, aceasta dilema se rezolva prin oameni de stat cu o foarte puternica vointa politica, atat la Paris, cat si la Berlin.

Aceasta vointa va fi testata la alegerile din Franta.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#alegeri prezidentiale Franta , #alegeri Franta