Despre anexari, aderari si alte diversiuni nationaliste. Nemtii se simt istoric cu musca pe caciula

In conflictul privind o stire DPA despre ziua Marii Unirii de la 1918, germanii s-au grabit sa cedeze si au inlocuit incriminatul cuvant "Anschluss". Intacta ramane doar problema reactiilor celor care-i acuza.

Un interlop dambovitean care-si facea de cap in Vest, impreuna cu beizadeaua unui nomenclaturist, inainte de a face deliciul telespectatorilor romani in epoca tranzitiei, fusese prins cu mata-n sac de politia germana si prezentat judecatorilor.

"Las' pe mine", ii spusese el complicelui, spre a-l linisti. "Am io ac de cojocu' lor". In fata magistratilor, omul se puse pe ratoieli si crize de nervi.

"Asa, va sa zica, ma arestati fiindca ma vedeti mai tuciuriu, sa-mi faceti felu' cum l-ati facut tiganilor in cel de-Al Doilea Razboi Mondial", incepuse el sa tipe, din rarunchi, la adresa reprezentantilor autoritatii. Care, fireste, s-au speriat ingrozitor ca ar putea fi considerati rasisti.

Asa ca si-au manifestat subit clementa. Au uitat de gratii si de amenzi si s-au multumit sa-i admonesteze pe borfasi, cerandu-le frumos sa renunte pe viitor la hotii.

Nu stiu sa existe pe lume tara si autoritati mai grijulii sa nu li se reproseze revizionism istoric decat ale germanilor. Care, oficial, si-au asumat plenar si exemplar crimele naziste, regretandu-le nu doar cu vorba, ci si cu fapta.

Mai vulnerabila la istorie ca orice alt stat european si net mai sensibila la propriul ei trecut decat aliatii ei fascisti care au pus umarul la Holocaust, tara germanilor sufla si in iaurt cand e vorba de numele cazarmilor, strazilor, scolilor ei. Nici prin cap nu i-ar trece unui primar german sa dea strazilor urbei sale numele unui fost criminal de razboi sau al vreunui membru al cabinetului nazist.

Iar schimbarea celor patate de acuze de rasism si antisemitism se face, in genere, in ritm alert.

Or, ce usor este sa se profite de o astfel de civilizatie a "constiintei culpei", spre a utiliza conceptul lui Karl Jaspers, de o cultura a vinovatiei, cum li s-a spus celor marcate de protestantism din Vest, intre care si cea germana!

Cuvantul "Anschluss" are in limba germana 25 de intelesuri diferite

El nu vizeaza defel doar anexarea hitlerista a Austriei, asa cum gresit au afirmat si Antena 3, si MAE, si ambasadorul Romaniei la Berlin, Emil Hurezeanu, intr-un furios si, partial, manipulator rechizitoriu la adresa agentiei de presa germane DPA.

Citeste si Reactia MAE dupa ce DPA si ZDF au scris ca Romania a sarbatorit 100 de ani de la anexarea provinciei maghiare Transilvania

Care, speriata foc, ca si ambasada germana de la Bucuresti, de stridenta acuzelor, s-a grabit sa-si schimbe termenul incriminat de "Anschluss" al Transilvaniei, utilizat pentru descrierea unirii intr-un singur stat a romanilor la 1 decembrie 1918.

Sa ne intelegem. E vorba, intr-adevar, de o chestiune sensibila. Si e bine sa se repete ca, sustinuta de majoritatea romaneasca si de unele minoritati, inclusiv de cea germana, din Transilvania, crearea Romaniei mari prin unificarea regatului cu Ardealul si Banatul a fost un act pe deplin legitim, nu doar istoric si demografic, ci si in termenii dreptului international.

Dar DPA n-a contestat, in stirea sa, aceasta legitimitate. A gresit, utilizand cuvantul "Anschluss" privind actul de la 1 decembrie 1918?

Ar fi fost bine sa utilizeze si alte expresii din aceeasi familie de cuvinte. Ar fi fost, poate, util sa evite un termen polisemantic iscand asociatii negative. Dar pare ca, unde in estul Europei domneste o voioasa ignoranta politica, istorica si lingvistica li se cere omniscienta ziaristilor din Vest.

Or, de unde sa stie niste redactori germani ca trebuie sa sufle filologic si in iaurt intr-o chestiune din rasaritul Europei care li s-o fi parut demult transata? Cum sa priceapa ei ca, in ciuda aderarii Romaniei la UE si NATO, democratia, care a batut mult timp pasul pe loc, regreseaza nu pas cu pas, ci cu pasi de urias intre Carpati si Dunare, lichidata fiind, la pachet cu ea, si relaxarea care a acoperit un timp vechi litigii istorice?

De unde sa stie ca li se va sparge in cap atmosfera de isterie nationalista intretinuta in tara de regimul Dragnea, in siajul celor promovate de alte regimuri si dictaturi, de la cea regala, la cea antonescian-legionara si pana la cea national-comunista a lui Ceausescu?

Fapt e ca intre cele 25 de sensuri si sinonime ale termenului Anschluss sunt incluse si "unificarea" si "alipirea". Ultima notiune e si termenul oficial utilizat in limba romana pentru trecerea Transilvaniei sub jurisdictia statului roman in documentul regal intitulat "Decretul-lege nr. 3631/1918 privitor la alipirea Transilvaniei la Regatul Romaniei".

Poate fi deci o stupiditate, denotand necunoasterea, sau, in cazul MAE, o rautate a ignorarii voluntare a limbii germane, sa traduci reductionist si unilateral cuvantul si sa-i restrangi sensul, intru incriminarea celor care-l folosesc, la anexarea Austriei de catre hitleristi.

Logica lui Hurezeanu?

Trist e ca si ambasadorul Romaniei la Berlin a aderat cu arme si bagaje la campania anexata acestor recriminari la Bucuresti. A ingenuncheat Emil Hurezeanu in fata agendei ultranationaliste a potentatilor damboviteni? N-am habar.

Dar scandalizarea exagerata a MAE si a ambasadorului la Berlin alimenteaza suspiciunea ca la Bucuresti s-a incercat, nu fara un spectaculos succes, sa se speculeze la sange binecunoscutele sensibilitati si vulnerabilitati istorice germane.

Si, totodata, sa li se distraga atentia romanilor, printr-o diversiune, de la nefacutele cu adevarat revoltatoare ale cleptocratiei dragniote.

In oligarhia securisto-postcomunista, intre propagandistii antenisti si analfabetele autoritati ale regimului Dragnea, ar fi absurd sa se caute imaculati. Dar unii diplomati romani, ca Hurezeanu, pareau din alta faina decat cea alcatuind oligarhia pesedista, care a reciclat in ultimii ani national-comunismul ceausist.

Tratau diferentiat, cu tact, pricepere si onestitate atat istoria, cat si limba romana. Ar fi putut deci talmaci mai adecvat cuvinte ca Anschluss. Ar fi fost de asteptat sa stie si ca definitia "anexarii" poate fi, dar nu este, neaparat si mereu, peiorativa.

Dar chemat, probabil, sa-si dovedeasca utilitatea de catre un regim care, neavand realizari la activ, are interesul sa-si compenseze ticalosia afisand la tot pasul nationalism, Hurezeanu pare sa se fi metamorfozat. A ajuns astfel erou al Antenei 3. Si, vai, al unui Codrin Stefanescu.

Nemtii se simt istoric cu musca pe caciula

In reactie la campania de scandalizari orchestrata la Bucuresti, germanii de la DPA si ZDF, stiindu-se, istoric, cu musca pe caciula, s-au repezit sa se arate sensibilizati.

S-au conformat deci si cererilor ambasadei germane din Bucuresti si au cedat, inlocuind cuvantul "Anschluss" cu "Beitritt", aderare, precum si cu "Zugehorigkeit", apartenenta, ambele indoielnice in contextul istoric al anului 1918.

E o zi trista pentru libertatea presei si pentru combatarea teoriilor conspiratiei, atat de dragi dictatorilor.

Dar e, clar, un amplu triumf al regimului dragniot. Neclar ramane, in schimb, in ce masura aceasta victorie diplomatico-lingvistica va spori in Romania numarul de kilometri de autostrada construita, numarul de scoli si de spitale, ori refacerea independentei justitiei si a demolatului stat de drept romanesc.

Petre M. Iancu

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...