Atacuri in serie in Germania - Rolul presei si ce masuri trebuie luate pentru ca UE sa nu se prabuseasca Interviu cu Petre M.Iancu

Intr-o singura saptamana, in Germania au avut loc 4 atacuri soldate cu 10 morti si peste 50 de raniti, iar autoritatile dezvaluie ca sunt pe urmele a circa 400 de suspecti de terorism adusi in tara de valul de refugiati. Cum se vad lucrurile din interiorul granitelor Germaniei?

Dupa atacul cu toporul din tren, au urmat

atacul armat de la Munchen, femeia omorata pe strada cu maceta de un refugiat sirian si explozia din restaurantul din Reutlingen.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Petre M.Iancu, jurnalist la Deutsche Welle, vorbeste despre seria de atacuri si masurile pe care autoritatile de la Berlin si de la Bruxelles trebuie sa le ia inainte ca Uniunea Europeana sa nu se prabuseasca.

Cum se vad aceste atacuri din Germania?

Trebuie sa incepem prin a spune clar ca nu se poate pune semnul "egal" intre un asasin germano-iranian, precum cel de la Munchen, autorul unui teribil amoc (amok in germana - boala mintala tropicala, care este cauzata de abuzul de stupefiante si care se manifesta prin atitudini periculoase, cu impulsuri spre omucidere, n.red.), ori intre un terorist sirian, tunisian sau algerian refugiat si toti siitii germano-iranieni, ori toti arabii suniti, sirieni sau magrebieni, refugiati sau imigrati in Europa. Nu se poate pune acest semn de egalitate intre unii si altii.

Acestea fiind spuse, exista totusi o serie. In ultimele zile in Germania au fost comise mai multe bai de sange si crime, toate fiind savarsite de insi, imigranti sau proveniti din familii de imigranti, cu o integrare precara si cu un psihic labil.

Aceasta serie exista si nu poate fi trecuta sub tacere. Si nu ar trebui sa fie trecuta sub tacere din motive de corectitudine politica, ci ar trebui luat adevarul si spus ceea ce e de spus. Nu trebuie facuta abstractie de la adevar. Trebuie sa vedem ce e de vazut si sa vedem ce e de facut.

Si care e raspunsul? Ce e de facut?

Ce ar fi de facut ar fi ca statul sa demonstreze ca este in stare sa gestioneze aceasta situatie foarte problematica. In fond si la urma urmei, unii dintre acesti faptasi au antecedente psihiatrice clare.

Ma intreb de ce nu au putut fi pusi sub un control mai sever. Exista diverse metode de a controla acesti oameni. Nu spun ca toti cei care au o depresie sau care sufera de o boala psihica trebuie pusi sub control.

Dar cum ii alegem?

Nu stiu exact care sunt toate criteriile, dar imi pot imagina niste criterii logice de selectie. De exemplu, vorbim despre tineri aflati intr-o anumita marja de varste, oameni foarte tineri, foarte labili inca, usor de sedus de catre ideologii islamisti, cu o mare priza la Internet, la retelele sociale, la jocurile violente de o anumita factura, pe care le iubesc toti autorii unor amocuri, dupa cum stiu psihologii foarte bine.

Tineri de o anumita varsta, cu anumite antecedente de violenta. Acesti oameni ar trebui sa fie, dupa parerea mea, mai atent monitorizati si mai atent tratati, integrati, si atunci poate ca am reduce din pericol.

Nu spun ca exista securitate 100%, dimpotriva, toti stim ca asta e o utopie. Dar stim cu totii ca trebuie sa facem niste lucruri, in primul rand pentru a reduce pericolul si in al doilea rand pentru a restabili increderea oamenilor in elita politica, dar si in presa, in mass-media. Aici e o problema enorma, de neincredere, care a facut ca electoratele apusene, si nu doar ele, sa fie extrem de labile ele insele si de vulnerabile la cantecele de sirena populiste sau extremiste.

In Romania, atacurile de la Nisa sau din Germania au fost tratate pe larg, televiziunile au fost in regim de breaking-news aproape non-stop. A fost bine, a fost rau? Cum ar trebui sa trateze presa aceste situatii?

E o intrebare foarte buna si nu stiu sa va spun care e limita. Limita este simtul datoriei. Jurnalistii trebuie sa stie sa fie responsabili, si inteligenti, si oameni buni. Si sa stie ce nevoi au oamenii carora le relateaza - ce nevoi de analiza, de relatari, de comentarii, de orientare - si sa actioneze in consecinta. Nu exista retete gata facute pentru asa ceva, nu exista un panaceu.

Dar ceea ce e sigur este ca e nevoie de sobrietate, luciditate, informare obiectiva, serioasa, solida, cu informatii verificate din mai multe surse independente si de un ton care sa ii linisteasca pe oameni si sa nu dea apa la moara nici terorismului, nici decompensarilor psihice, ca sa zic asa.

Pentru ca exista un pericol si din acest punct de vedere: pericolul imitatiei. Cum s-a vazut in Germania, autorul amocului din Munchen s-a inspirat extrem de abundent din altele nu mai putin groaznice, ba poate mai ingrozitoare, cum a fost cel de la Winnenden (2009, n.red.) sau baia de sange comisa de Anders Breivik in Norvegia.

Trebuie cu mare atentie manuit verbul in astfel de situatii, astfel incat oamenii sa nu fie panicati, pentru ca asta vor si teroristii - publicitate maxima. E bine sa ne concentram in primul rand asupra suferintelor victimelor si mai putin pe nebunia faptasilor.

Cat de mult cred germanii ca aceasta serie de atacuri are legatura cu atitudinea ingaduitoare manifestata de cancelarul Merkel fata de valul de imigranti?

Nu as vrea sa ma pozitionez ca sociolog, nu am date fiabile, dar senzatia mea este ca intr-adevar exista un segment al populatiei germane care ii atribuie o vina. Chiar un segment destul de important din oamenii cu orientare de centru-dreapta, care nu se simt foarte bine in legatura cu modul in care a gestionat, acum un an, Angela Merkel chestiunea refugiatilor si deschiderea granitelor.

Dar atentionez din nou: Nu e bine sa se puna semnul egal intre toti refugiatii si aceia dintre ei care comit bai de sange. Asta nu e in regula, e o generalizare abuziva. Sunt foarte multi oameni foarte in regula care au venit si au nevoie de azil politic, in conditiile in care tara lor este adancita intr-un razboi civil teribil, de ani de zile, si ei nu isi mai pot creste copiii, nu isi mai pot duce viata acolo.

Dreptul la azil este un drept sacrosant in lumea in care ne aflam, in societatile noastre deschise, democratice. Fara respectarea acestui drept nu am mai avea democratie, nu am mai avea stat de drept. Si am luptat mult ca sa avem asa ceva, noi stim ce inseamna un sistem totalitar, Romania a trecut printr-un astfel de sistem decenii la rand si Doamne-fereste sa se intoarca la asa ceva!

Nu putem sa le facem pe plac nici teroristilor, nici extremistilor de dreapta sau de stanga, omorand aceste drepturi pentru ca dintr-o data nu ne mai convin.

Dar, pe de alta parte, nici nu e cazul sa se acorde un drept unora care nu il au! Nu e in regula, de exemplu, sa i se acorde statutul de refugiat unui om care este de fapt un migrant economic.

Nu e in regula sa se deschida granite cand ele trebuie sa fie sub control. Si nu e cazul sa se dinamiteze acorduri internationale, tratate europene, astfel incat lumea sa isi piarda increderea in ele, asa cum s-a intamplat cu deschiderea granitelor intr-un mod care nu a fost in concordanta cu aceste acorduri.

Dupa NISA si Germania, ar trebui sa se ia masuri si la nivel european? Ar trebui sa se aplice acordurile si tratatele despre care vorbeati mai devreme cu mai multa fermitate?

Da. Avem o problema enorma cu Turcia, care are un acord cu UE pe aceasta tema, acord pe care Angela Merkel si Germania l-au vrut foarte tare. Sa nu uitam nici de Grecia, care nu isi poate apara propriile frontiere. Aici este una din marile noastre probleme.

Va trebui realmente sa putem sa ne intarim securitatea la frontierele exterioare ale UE, daca vrem ca UE sa supravietuiasca, altfel se va prabusi mai devreme sau mai tarziu. Ea este si acum, cum s-a vazut cu Brexit-ul, intr-o faza centrifugala, in care unele tari tind sa se despinda de centrul istoric al UE, format din Germania, Franta, Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg, si sa ramana acest nucleu dur si sa se imparta din nou Europa in doua falange.

Nu e bine ce se intampla, dupa parerea mea. Uniunea Europeana trebuie sa fie unita si sa isi recapete forta de actiune. Nu va putea sa faca asta daca nu va reusi sa isi apere frontierele externe mai bine decat a facut-o pana acum.

Anul viitor avem alegeri prezidentiale in Franta si Germania. Aceste atentate vor avantaja partidele extremiste?

Din pacate, da. Daca elita politica si mass-media nu vor reusi sa le explice cum trebuie oamenilor ce se intampla, daca nu vor reusi sa isi refaca pierduta credibilitate, miscarile si tendintele populiste vor lua amploare.

Cu fiecare victorie electorala, fie ca ea se produce in alegeri normale sau in referendumuri, cu fiecare victorie a extremismului si a populismului aceste miscari capata amploare si cresc in importanta si consistenta.

E un lucru foarte rau pentru ca drumul pe care merg aceste miscari si partide e drumul catastrofei.

Dilema preotului care vrea să candideze pentru primăria Sucevei. "Va trebui să aleagă între cariera politică și preoție"

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Suceava a ales un preot să candideze pentru funcția de primar al municipiului Suceava. Cătălin Axinte este preot slujitor la Biserica Sf. Mina din...

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...